„Fostul procuror anti-mafia român ajunge în închisoarea din Trani”, titrează „la Gazzeta del Mezzogiorno”, prezentând detalii despre audierea Alinei Bica în fața judecătorilor solicitați să valideze arestarea, în baza mandatului european.
Alina Bica locuiește în Regiunea Puglia din sudul Italiei de un an. Acolo va aștepta, acasă, în arest domiciliar, rezultatul cererii de extrădare.
Fosta şefă a DIICOT a fost prinsă în Italia, vineri 10 iulie, fiind urmărită de autoritățile române cu mandat european de arestare pentru a executa 4 ani de închisoare, pentru fapta de „favorizarea infractorului”.
Alina Mihaela Bica, 46 de ani, originară din Făgăraș, a fost prinsă de poliția din Bari. Agenții credeau că au de-a face cu tipicul infractor de drept comun, dar au dat de un fost magistrat.
„Va fi o bătălie judiciară. Împotriva ei există un mandat european de arestare: o pedeapsă finală de patru ani pentru favorizare, într-un caz internațional foarte delicat, care, potrivit unor observatori independenți, ar prezenta anumite probleme critice”, precizează cotidianul italian.
Bica a fost dusă vineri în închisoarea din Trani. Dar deja luni, Curtea de Apel din Bari i-a permis să aștepte acasă decizia privind posibila predare în România, după ce Ministerul român al Justiției va transmite sentința inițială și un raport asupra faptelor de care este acuzată femeia care, până în urmă cu șase ani, era șefa echivalentului Direcției italiene naționale anti-mafia.
A fost suspendată în noiembrie 2014 după ce a fost arestată într-o procedură care apoi s-a încheiat cu achitare. Bica a părăsit România definitiv în vara anului 2018, înainte ca sentința de primă instanță emisă în 2016 să devină definitivă: a aterizat în Costa Rica, a ajuns în închisoare, doar pentru a cere apoi azil politic și a obține suspendarea executării pedepsei.
Au fost înregistrate trei procese penale împotriva ei, pentru corupție, abuz în serviciu și pentru favorizarea fostului ministru al economiei române Adriean Videanu și a antreprenorului Ovidiu Tender să scape de anchetă. Bica a fost achitată de acuzațiile de abuz în serviciu și corupție, dar a fost condamnată pentru favaorizarea lui Tender, care la rândul său a fost achitat ulterior de acuzațiile inițiale, scrie ziarul italian.
De aproximativ un an, Bica locuiește în Italia, unde a găsit de lucru ca consultant legal pentru unele companii din zona Brescia. Cu puțin timp înainte de carantină, femeia s-a mutat la Altamura (localitate lângă Bari), unde trăiește și lucrează partenerul ei: aici și-a declarat domiciliul și aici poliția a găsit-o. Alina Bica s-a prezentat luni dimineață în fața judecătorilor Secției a treia penală, unde procurorul general Giannicola Sinisi a cerut confirmarea arestului în închisoare.
„Acuzele împotriva mea sunt instrumentale – a declarat Bica în italiană -, nu am comis nicio infracțiune și am depus un nou recurs în fața Înaltei Curți a României.
Sentința se bazează pe o interpretare foarte particulară a legii, asupra căreia a existat un dezacord puternic între judecători. Nu fug, dar nu vreau să mă întorc în România, iar dacă sentința este confirmată, vă voi cere să o execut aici în Italia: în România există un singur penitenciar pentru femei și mai mult de jumătate dintre deținute au fost condamnate pe baza investigațiilor efectuate de biroul meu.
Sunt o persoană educată, cunosc legea și nu pot merge la închisoare: trebuie să mă confrunt cu avocatul meu pentru a studia strategia de apărare », ar fi spus Alina Bica judecătorilor, conform sursei citate.
Judecătorii (președintele completului Giovanni Mattencini) au apreciat tocmai faptul că Bica are atât domiciliul în Italia, cât și o ocupație stabilă aici. „Doamna Bica vrea să se apere pe fondul acuzațiilor – a declarat avocatul ei, Cristian Di Giusto din Bari -, asupra cărora Înalta Curte de Justiție din România va trebui să se pronunțe din nou, și va cere o revizuire a procesului și, eventual, și un apel la CEDO, care deja s-a ocupat de caz. ”
România a fost adesea sancționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru că nu a reformat sistemul judiciar, așa cum i s-a impus la aderarea la Uniunea Europeană: justiția este considerată încă prea dependentă de puterea executivă, iar unii observatori independenți au recomandat pentru statele membre, un moratoriu privind extrădările în România până la depășirea problemelor critice, mai notează cotidianul italian.
