Pe 26 şi 27 mai la Roma vor avea loc alegerile locale, la care şi cetăţenii români au dreptul de a participa, în calitate de cetăţeni comunitari. Mai precis, românii cu reşedinţă la Roma pot alege consiliul local din primăriile de sector, dar şi primarul capitalei şi membrii consiliului Primăriei generale (Campidoglio).

Pentru a vota, românii trebui să depună o cerere de înscriere pe listele electorale suplimentare. O pot face fie deplasându-se direct la primăria sectorului de reşedinţă sau la Biroul Electoral Central al Romei, fie trimiţând cererea prin poştă, fax  sau email.

Românii par puţin interesaţi de participarea la alegeri. Până în luna ianuarie, potrivit datelor obţinute de la primăria Romei, au fost eliberate doar 1015 de buletine electorale, către tot atâţia cetăţeni români, mai precis: 450 de bărbaţi şi 565 de femei.

“Mi s-a refuzat cererea”

Printre românii care vor să participe la viaţa politică şi administrativă a capitalei se numără şi conaţionali care au avut probleme la înscrierea pe liste. Iată un exemplu: la sfârşitul lunii februarie, Cristina Drilea, româncă stabilită în Italia în urmp cu şase ani, s-a prezentat la un ghişeu din primăria sectorului XVII din Roma, pentru a se înscrie pe listele electorale suplimentare. Deşi avea cu ea atât buletinul de identitate românesc, cât şi cel italian, nu a putut să depună cererea de înscriere.

“M-am dus la ghişeu, am completat un formular şi am arătat cartea de identitate italiană şi buletinul românesc. Funcţionara mi-a cerut paşaportul românesc. I-am spus că pentru noi, cetăţenii Uniunii Europene, nu este nevoie de paşaport, e de ajuns buletinul. Nu a vrut să mă înscrie în niciun chip”.

“Vrem să ne integrăm, dar nu ne lasă”

Cristina Drilea ne-a contactat, pentru a ne povesti cele întâmplate la biroul primăriei din Viale Trionfale, de unde aparţine, ca reşedinţă. “I-am spus şi doamnei de la ghişeu: ni se cere să ne integrăm. Eu locuiesc de 9 ani în Italia, iar de 6 ani am reşedinţa la Roma. Am contract de muncă şi călătoresc cu buletinul, dar pentru cei de la primărie buletinul nu e valabil?”.

Cazul Cristinei nu este unic. O altă româncă, cu reşedinţa în municipiul VII, a avut aceeaşi problemă. Nu a putut să se înscrie, pentru că i s-a cerut paşaportul.

Potrivit legii, orice cetăţean român cu vârsta de peste 18 ani, cu reşedinţa la Roma, se poate înscrie pe listele electorale suplimentare pentru a participa la alegerile locale. Pentru înscriere, este necesară doar prezentarea unei fotocopii a unui document în termen de valabilitate. Nu se precizează nicăieri că este nevoie de prezentarea paşaportului.

Fapt confirmat şi de un responsabil din cadrul Biroului pentru cetăţeni UE din primărie: “Este nevoie doar de cartea de identitate italiană pentru înscrieri, vom cerceta cele două cazuri semnalate de dvs”.

Alegeri locale 2013/ 16 aprilie: data limită pentru înscrierea pe listele electorale

Data limită: 16 aprilie

Având în vedere că mai este o lună până la data limită pentru depunerea cererilor (16 aprilie 2013), ne-am interesat la Biroul electoral al capitalei, pentru a afla care este situaţia înscrierilor.

L-am întrebat pe Massimo Riccardi, responsabil la Biroul electoral al Primăriei, de ce s-au înscris aşa de puţini români pe liste: cu puţin peste o mie, din cei 80.000 de conaţionali cu reşedinţa la Roma.

“Noi facem periodic o revizuire dinamică a listelor electorale. Altfel spus, datele pe care le-am difuzat se referă la ultima revizuire, actualizarea nu are loc în timp real. Să dau un exemplu: dacă un cetăţean italian se înscrie la evidenţa populaţiei, el va primi buletinul electoral numai după ce vor fi făcute controalele prevăzute de lege, mai precis şi cel al cazierului judiciar. La fel se întâmplă şi cu cererile din partea cetăţenilor comunitari. Se face cererea, apoi biroul nostru controlează datele, şi numai după acel control, eliberează buletinul de vot”.

Următoarea revizuire va avea loc pe data de 11 aprilie, dată la care vom avea un tablou mult mai complet al mobilizării la vot a românilor. Apoi, vor fi prelcurate şi cererile sosite în intervalul 11-16 aprilie.

Între timp, am încercat să aflăm, de la secţia pentru cetăţeni comunitari din cadrul Primăriei Romei, câte cereri au fost înaintate la ghişeele din municipii şi la sediul central, urmând a fi transmise mai departe, spre control, la Biroul Electoral Central.

Federicco Rocca, consilierul lui Alemanno: "Aştept de la comunitate propuneri de candidaţi români"

Doar 600 de români înscrişi pe listele de alegători la Roma. Bădescu: “Degeaba suntem mulţi”

2000 de cereri în lista de aşteptare

Am aflat că, până la data de 12 martie, au fost depuse şi “prelucrate” circa 2000 de cereri, dintre care 450 au fost preluate prin primăriile de sector. “Nu am analizat încă cererile primite online, pe care le vom putea centraliza abia săptămâna următoare, după ce va fi gata programul software de prelucrare a datelor”.

Pe lângă cele 2000 de cereri depuse direct la primărie, mai sunt şi cele făcute de diferite organizaţii: “Ştim că mulţi români au primit scrisori de la un consilier din primărie- Federico Rocca, dar este vorba de iniţiative politice, nu sunt trimise de către primărie. La fel şi camperul cu înscrieri”- ne-a  precizat, de la Biroul UE, unul din responsabili.

Nu este pericolul ca aceste cereri să se piardă? “Nu, toate cererile sunt trecute pe liste, se face un protocol. Vor fi centralizate şi prelucrate de noi, apoi cetăţenii vor primi buletinele de vot acasă”.

Una din căile cele mai rapide pentru înscrierea pe listele electorale este, potrivit aceleiaşi surse, cea la ghişul primăriilor de sector unde cetăţenii au reşedinţa: “Desigur, pot veni şi la noi, la biorul central din Piazza Marconi, dar cine locuieşte departe o poate face direct la primăria (anagrafe) de care aparţine”.

Miruna Căjvăneanu