P
e măsură ce se apropie alegerile locale din acest an, românii încep să fie remarcaţi şi curtaţi în localităţile mici, unde votul lor poate fi de ajuns pentru unul sau mai multe locuri în consiliu.
La Oderzo, localitate de 20.000 de locuitori în provincia Treviso, se fac deja calcule. Acolo sunt 1040 de rezidenţi români, dintre care circa 800 cu drept de vot. Biroul electoral i-a invitat deja să se înscrie la vot, iar presa locală deja vorbeşte de „Efectul România”. „
Efectul România, record la Oderzo: 857 de comunitari, valorează cât un loc în consiliu”, scrie cotidianul La Tribuna di Treviso. In mai multe localităţi din provincie vor putea vota cetăţeni comunitari. Cei 2.000 de străini vor putea schimba situaţia şi modifica echilibrele dintre partidele care se vor prezenta la alegeri, mai scrie Tribuna: „Este vorba de comunitarii de pe teritoriul nostru, cu drept de vot şi astfel cu posibilitatea de a candida la turul electoral administrativ de pe 15 şi 16 mai”.
Aflăm şi câteva estimări: localitatea cu cei mai mulţi potenţiali votanţi este Oderzo (857), urmată de Montebelluna (478) şi Villorba (172). Majoritatea sunt cetăţeni care provin din România. Estimările privind potenţialii votanţi – şi posibili candidaţi – au fost elaborate de Anolf Cisl din Treviso, pe baza totalului de străini comunitari rezidenţi în fiecare localitate la 31 decembrie 2009. Din cifre s-a scăzut un procent de 26%, adică media provincială a minorilor străini din totalul străinilor. Rezultatele sunt acestea: La Cordignano sunt 112 de persoane cu drept de vot, la Monfumo 11, la Montebelluna 478, la Oderzo 857, la Portobuffolè 40, la Villorba 172 şi la Volpago del Montello 74. Majoritatea sunt români, comunitatea care reprezintă 18% dintre străini (comunitari şi extracomunitari) din întreaga provincie. Intr-o localitate precum Oderzo românii depăşesc însă procentul de 40% dintre imigranţii din oraş, iar la Montebelluna 14% şi la Villorba 11,5%.
Pentru a putea vota, românii însă trebuie să se înscrie pe listele electorale. „Sperăm ca cetăţenii comunitari să se înscrie şi să-şi exercite dreptul”, spune Franco Marcuzzo de la Anolf, care spune că avem numerele necesare pentru a influenţa mersul votului. „Dacă s-ar da pe o listă electorală posibilitatea să candideze unui român şi comunitatea ar decide să se unească şi să-l voteze, atunci ar fi uşor să vedem un străin în consiliul local – continuă Marcuzzo – totul depinde de cum se vor comporta partidele şi responsabilii listelor civice faţă de aceşti electori şi de interesul comunităţilor străine de a participa la viaţa administrativă a localităţii în care trăiesc”.
Aşteptaţi la vot
Alegerea primarului din Oderzo: pentru prima dată, anul acesta, la alegeri vor participa şi cetăţenii neocomunitari care sunt prezenţi în număr mare în localitate, scrie şi Il Gazzettino. Este vorba în special de comunitatea română, care numără 1040 de rezidenţi, şi de cetăţenii bulgari, aceştia din urmă în număr mai mic. Biroul Electoral, coordonat de Silvano Fadel, lucrează deja de câteva săptămâni pentru a porni maşinăria electorală. „Am retipărit legitimaţiile electorale ale tuturor alegătorilor – explică Fadel. Un fapt interesant este reprezentat de invitaţia făcută cetăţenilor comunitari de a prezenta cerere specială pentru înscrierea pe listele pentru alegerea primarului”.
Naţionalitatea română este de departe cea mai semnificativă din oraş. Sosirea românilor a cunoscut un impuls după 1 ianuarie 2007, dată care a marcat intrarea în Uniunea Europeană a acestei ţări. Din totalul de 1040 de români prezenţi trebuie scăzuţi minorii, astfel că numărul celor care au dreptul să participe la alegerea primarului este de circa 800. „Este fără îndoială un aspect semnificativ al acestor alegeri administrative – comentează primarul Pietro Dalla Libera (centru stânga). Când s-au ţinut alegerile în 2006, deşi deja de pe atunci puteau vota cetăţenii comunitari, numărul lor nu era atât de ridicat. Văd că sunt persoane care ţin mult la integrare – continuă primarul – plătesc taxele aici, îşi trimit copiii la şcoală aici. Găsesc că este fără îndoială un lucru pozitiv faptul că îşi pot exprima opinia în privinţa administrării instituţiei locale. Este o modalitate de a face parte din localitatea în care trăiesc. De asemenea, pot spune că nu am semnale privind situaţii de degradare ale străinilor care trăiesc în oraşul nostru. Bineînţeles, există ceva cazuri isolate, dar în general situaţia e bună”.
