Îngrijitoare cu 800 de euro lunar, 4 euro pe oră. Numărul de ore de muncă a crescut şi salariul s-a redus.
Pe timp de criză, îngrijitoarele, numite „badante” în Italia, trebuie să accepte formula „mai mult de muncă, pentru bani mai puţini”, se spune în studiul „Călătorie în lumea muncii de îngrijire” realizat de Ires pentru patronatul Acli Colf şi prezentat la Roma pe 20 iunie.
„În ultimii ani – sintetizează studiul – familiile le cer îngrijitoarelor să lucreze mai mult, fără a mări pentru aceasta salariul. Criza economică a avut impact asupra standardelor minime de lucru, în unele cazuri provocând o înrăutăţire”.
«Italia mi-a oferit mult, sunt respectată și apreciată»
Pentru realizarea studiului au fost intervievate peste 800 de persoane care lucrează în domeniul asistenţei. În 94% dintre cazuri sunt femei, în 95% străine (25% românce, 25% ucrainence), 58% au între 45 şi 64 de ani.
„Profilul socio-demografic e apropiat de reprezentarea tipică a îngrijitoarei: o femeie matură, din Europa de Est, cu o diplomă de studii medii- înalte care locuieşte în casa persoanei pe care o asistă”.
Aceste femei muncesc din greu, deseori în umbră. 65%, două din trei, lucrează un număr de ore mai mare decât maximul prevăzut de contractul naţional de muncă (53 de ore pentru un contract cu normă întreagă).
Salarii mai mici
În medie o îngrijitoare câştigă 800 de euro pe lună, cu o retribuţie orară de 4 euro. Suficient pentru cele care coabitează, prea puţin pentru cele care trebuie să-şi plătească chiria.
În 2007, media lunară era de 850 de euro: cu 50 de euro mai puţin după şapte ani. În 2007, retribuţia orară era de 6 euro. Acum, pentru fiecare oră lucrată compensaţia este de 4 euro (2,70 euro în sud).
„În practică, pentru a menţine un nivel retributiv în mod minim satisfăcător, îngrijitoarele lucrează mai mult, scăzând propriul cost orar„.
Le numesc îngrijitoare, însă sunt bune la toate. Peste 50% desfăşoară toate activităţile „de bază” (spălat, ajutat persoana la funcţiile fiziologice, ordine în casă, călcat, gătit), 91% adaugă cel puţin una din cele „accesorii” (plata facturilor, mersul la medic, verificarea scadenţei alimentelor şi medicamentelor), 86% au şi sarcini „para-infirmieristice” (administrarea de medicamente, măsurarea temperaturii, tensiunii, glicemiei, injecţii şi diferite tratamente).
Georgeta, ”badante” în Piemonte: „Viaţa mea e aici, mi-e bine în Italia”
„Îngrijitoarea este un fel de factotum căruia i se cere să efectueze sarcini eterogene şi nu în mod necesar legate de asistenţa persoanei. 43,2% dintre intervievate afirmă că desfăşoară şi munci pentru familia de apartenenţă a persoanei pe care o asistă şi, într-un caz din patru, fără ca pentru aceste sarcini suplimentare să le fie plătit ceva în plus„, subliniază studiul.
„Asistenta devine un subiect căruia i se cere să intervină asupra întregului spectru de nevoi de îngrijire a persoanei. Practic, în aceste cazuri, îngrijitoarea primeşte un fel de delegaţie în alb, pe care scrie: orice se întâmplă, ocupă-te tu„.
La asistenţa unui subiect cu infirmitate completă, în 50,8% din cazuri îngrijitoarea nu primeşte niciun ajutor extern. Dintre lucrătoarele care sprijină persoane cu autonomie psiho-fizică redusă numai 25,6% împarte sarcina de muncă cu o altă colegă.
În ce ţine de contracte, în 76,5% dintre cazuri raportul de muncă e reglementat de un contract scris, însă 51% declară neregularităţi contributive, 34% lucrează la negru şi 15% afirmă că nu au primit nicio plată contributivă. Două asistente familiale din cinci confirmă dificultăţile de a se pune în regulă.
Câştigă mai mult îngrijitoarele care trăiesc cu asistatul lor (850 de euro pe lună la 3,75 euro pe oră, faţă de 700 cu 4,32 euro pe oră celelalte), dar numai pentru că lucrează mai multe ore. „Victime ale unor condiţii de muncă care, în cazurile cele mai extreme, pot să aibă conotaţii de exploatare”.
Vin din România ”badante” cu 200 de euro pe lună
Badante
Cum percep femeile criza? 42% sunt sigure că în ultimii ani a devenit tot mai dificil să lucrezi cu un contract de muncă, 44% confirmă că în ultimii ani familiile le cer să lucreze mai mult, fără a le mări salariul.
Între timp, munca afectează corpul şi mintea: 69% de când lucrează ca îngrijitoare suferă de dureri de spate, 41% de alte dureri fizice, 39% au probleme de insomnie, 34% de anxietate sau depresie.
Autopercepţia profesiei este însă pozitivă, fiindcă 82% nu ezită să spună oricui cu ce meserie se ocupă.
Şi poate avea un nume mai puţin sofisticat decât cel de asistent familial: 59% consideră că termenul „badante” este cel mai potrivit pentru descrierea muncii pe care o fac.
„O expresie considerată ani de zile dezonorantă găseşte aprobarea marii majorităţi a lucrătoarelor”, afirmă studiul.
Elvio Pasca
