Cei mai mulţi imigranţi români plecaţi să lucreze în alte ţări ale Uniunii Europene provin din regiunea Moldova, un număr însemnat plecând şi din Transilvania.
Astfel, aproximativ 2,5 milioane de români muncesc în străinătate, cei mai mulţi în Italia şi Spania – aproape 1,9 milioane de emigranţi, potrivit Evenimentului Zilei. Sunt cifre oficiale, însă în realitate este posibil ca semnificativ mai mulţi români să muncească în afara graniţelor.
În Italia se află peste 1.072.000 de români. În Spania locuiesc circa 800.000 de conaţionali, în timp ce în Germania se afla peste 171.000 de emigranţi români.
Marea Britanie, ai cărei politicieni şi cetăţeni s-au speriat de un „val” de imigranţi români după 1 ianuarie, număra circa 95.000 de emigranţi români. Ungaria, Belgia şi Austria sunt următoarele ţări europene ca număr de muncitori români.
Moldovenii au emigrat masiv
De departe, Moldova este „furnizoarea” celor mai mulţi emigranţi, urmată de centru şi Banat. Din unele judeţe au plecat şi câteva zeci de mii de locuitori, cam cât populaţia unui municipiu. Surprinzător, oltenii şi muntenii, afectaţi şi ei serios de sărăcie, nu s-au înghesuit să treacă graniţa.
În ce priveşte judeţele ţării cu cei mai mulţi locuitori plecaţi la muncă peste graniţe, Neamţul conduce detaşat, cu 11 la sută dintre cetăţeni care muncesc în străinătate. Pe locul doi se afla Bacăul, cu 9 la sută, urmat de Suceava şi Bistriţa, cu câte 8 la sută dintre locuitori plecaţi în afara ţării.
În schimb, din judeţele Dâmboviţa şi Giurgiu şi din Bucureşti au plecat la muncă în afara ţării circa 1 la sută dintre locuitori. De altfel, în sudul ţării sunt cei mai puţini români plecaţi în străinătate.
„O parte dintre plecările timpurii se transformă în timp în plecări definitive. Or, cele mai timpurii plecări la muncă au fost din Moldova şi Transilvania. Sărăcia nu e singurul factor. În Moldova au existat şi nuclee de comunităţi catolice de ceangăi, care au stabilit rapid relaţii cu Italia. Plecările accentuate din Transilvania se explică şi prin faptul că ardelenii aveau relaţii cu străinătatea mai mult decât românii din orice altă parte a ţării”, explică sociologul Dumitru Sandu.
Au dat munca la câmp pe traiul printre străini
Dacă în perioada 1996-2008 au fost mai multe plecări din mediul urban în străinătate, după 2009, când a început să se resimtă criza şi în ţară, raportul s-a inversat în favoarea ruralului. „Foştii navetişti de la sat la oraş au rămas şomeri şi au fost nevoiţi să se întoarcă acasă, unde nu s-au mai putut adapta. Moldoveanul, în loc să plece la Timişoara şi Arad, mai bine s-a dus la Roma.
Gradul de frustrare a populaţiei tinere de la sat a crescut, agricultura nu mai merge, iar locuri de muncă nonagricole nu sunt. Plus că a crescut nivelul de aspiraţii al populaţiei, informaţia care a intrat în ţară prin rude, prieteni, care veneau de Sărbători acasă, le-a deschis ochii”, spune sociologul.
Criza şi problemele nu i-au ocolit însă pe românii din disapora. Majoritatea dintre ei au făcut credite la bancă în anii de „boom” pentru a-şi cumpăra maşini şi apartamente, pe care acum nu le mai pot plăti.
Mai mult, românii emigranţi se confruntă cu o rată mare a divorţurilor şi cu veşnica problemă a discriminării.
