Este în Italia de 10 ani, dar nu face parte din fluxul de imigranţi români veniţi să-şi caute norocul. Acasă avea o situație bună, lucra într-o televiziune la Brașov, iar în Italia venea ca turistă. „Când am venit pentru a șaptea oară ca turistă, l-am întâlnit pe soțul meu. Am acceptat imediat să rămân și iata-mă aici, de 10 ani.”, spune Stella Camelia Enescu.
De ce cu dreapta? Există percepția că dreapta ar avea ceva cu străinii. „Din moment ce m-au chemat, cred că vor să dovedească că au o deschidere față de români, pentru că suntem o comunitate importantă.”
Spune că nu ar fi putut candida decât cu dreapta, pentru că în țară nu a fost niciodată comunistă. „N-am fost niciodată membru de partid în România. Nu am fost comunistă niciodată. Poate din această cauză nu am reușit să înaintez ierarhic”.
Camelia Enescu este profesoară de pian, a absolvit conservatorul din Cluj Napoca în 1981, a făcut și un master la Dresda și a lucrat ca profesoară de pian timp de 22 de ani, la Școala de Artă din Brașov. Dupa căderea lui Ceaușescu, și-a schimbat meseria și a intrat în mass-media: „Am început să lucrez într-o televiziune privată din Brașov, apoi la radio și am organizat și prezentat foarte multe emisiuni de cultură și divertisment.”
În paralel, s-a ocupat de o agenție de servicii pentru străini, unde a aflat multe despre problemele românilor și ale străinilor în general. „Am auzit foarte multe povești urâte povestite de conaționalii noștri. Am aflat de comportamente abuzive față de badante, malpraxis, fetițe abuzate chiar de italieni, de copii care nu-și găsesc locuri în grădinițe… Au fost și cazuri de violență din partea românilor, care întotdeauna încă mai pătează încrederea italienilor în noi. Sunt din păcate aspecte negative, dar marginale.”
Aflând despre aceste probleme, știe ce ar putea face dacă va fi aleasă: „Vrea să fac ceva pentru noi, românii, să mă lupt pentru drepturile lor, dar să înțeleagă și românii că au obligații, să respecte legile și tradițiile italiene. Aș vrea foarte mult să schimb ceva, trebuie să facem ceva pentru integrare, pentru cooperare, împotriva prejudecăților, care sunt foarte multe în privința românilor.”
”Vrem să demonstrăm că nu suntem toți delincvenți, suntem un popor cu o mare demnitate și care are o cultura importantă. Trebuie să facem cunoscută mai bine cultura română în Italia, să organizăm spectacole, să prezentăm tradițiile noastre. Noi și italienii avem rădăcini comune, de fapt suntem singura țară cu rădăcini latine din Europa de Est. În același timp, să facem cunoscut românilor cultura, istoria, tradițiile și legile italiene.”
Românii însă nu prea sunt dornici să voteze, spune Camelia Enescu. „Nu au încredere în nimeni. Am auzit de români care nu vor să meargă să voteze pentru că sunt dezamăgiți de situația politică și economică. Când vorbesc cu românii, primul impact este pozitiv, presupun că le sunt simpatică, nu am avut reacții negative, ci doar de neîncredere în general, pentru că se simt trădați de toată lumea. Iar faptul că sunt de dreapta nu are importanță, important este că sunt româncă, acest lucru ar trebui să treacă înaintea ideologiei.”
Sorin Cehan
Valerica Țarcă, o româncă pentru Primăria Romei
Alexandru Neacşu (PP-DD), candidat pe lista civică Marino Sindaco: ”Promit doar ce pot să fac”
Sorin Robu, candidat Idv la Corciano: ”A venit vremea să mă implic în politică”
Laura Tătaru, candidată în Roma XI, promite un ghișeu pentru români
Monica Mitrică, singurul candidat cu studii politice, pe listele dreptei la Fiumicino
Mihaela Merlușcă (PP-DD), candidat în circumscripția VI, Roma: „Am simțit mereu susținerea divină”