Românii din insula siciliană Lipari, insula iubită de marele dirijor român Sergiu Celibidache
Sergiu Celibidache s-a îndrăgostit de această insulă, considerând că “este cel mai frumos loc” pe care l-a văzut vreodată, de “sicilienii care se aseamănă cu românii prin aceleași calități și defecte, deci cu același tip de probleme.”
Celibidache a fost director principal al Orchestrei Simfonice Siciliene din Palermo vreme de 20 de ani.
A construit șapte case în perioada 1950-1970 pe muntele Quattrocchi, fiecare casă având ca nume o insulă și toate vacanțele și le-a petrecut acasă, așa îi plăcea să spună.
A cumpărat terenul de la un păstor printr-o strângere de mână.
Panorama extraordinară cu valea verde sau cu mai multe tonalități, insulele vulcanice din zare, marea, parfumurile, transmit liniște sau zbucium, contrast și forță, potrivită personalității excepționale.
Il Giornale di Lipari a publicat detalii despre șederea maestrului Celibidache pe insulă. Italienii sunt mândri de artistul stabilit acolo o vreme. În 2016, belvedere di Quattrocchi, unul dintre cele mai frumoase locuri de pe insulă, a fost dedicat dirijorului român, fiind inaugurată o placă omagială.
Insula Lipari este o minunată destinație de vacanță estivă.
Lipari este cea mai mare și aparține Arhipelagului Insulelor Eoliene din Sicilia : Panareea, Vulcano, Stromboli, Salina, Alicudi și Filicudi.
Aici locuiesc români care lucrează în perioadă estivală dar și câțiva care și-au stabilit rezidența permanent. La fel ca și Celibidache, românii consideră insula extraordinar de frumoasă, dar… visează să se întoarcă acasă, în România.
Românii de pe insulă
Claudia Popa lucrează la magazinul etnic cu produse alimentare de peste trei ani, dar locuiește pe insulă de doisprezece ani.
Cum ați ajuns pe această insulă?
„În urmă cu 13 ani am venit în Sicilia de la Iași, adusă de o soră care deja lucra, și am îngrijit o bătrână.
Când a murit a trebuit să îmi caut de muncă și am locuit o perioadă la sora mea la Milazzo, dar nu reușeam să găsesc nimic.
Prima ofertă a fost pe insula Lipari, în turism, la spălat vase sau camerieră. Nu erau salariile prea mari, munca era epuizantă vara și fără nici o zi liberă, de multe ori la negru, fără contract.
Am făcut sacrificii pentru a putea închiria o locuință și a face economii pentru a-mi ajunge si pe perioada iernii.
Mi-am adus fiica aici, avea 8 ani, iar acum este in anul doi la facultate, la Bari. Oamenii sunt buni, insula este minunată dar tinerii caută să plece în alte zone ale Italiei unde reușesc să lucreze tot anul.”
Câți români ați găsit pe insulă?
„În urmă cu 12 ani eram cam o sută, ne adunam în port și mai stăteam de vorbă. Unii lucrau în turism, alții îngrijeau batrâni, o parte veneau doar în sezonul estival, găseau pe diverse site/uri oferte de muncă și se prezentau, iar dacă erau mulțumiți veneau și în anii următori.
Salariile porneau de la 500 de euro pentru spălătorii de vase din restaurante, la 800 de euro pentru cameriere, iar o îngrijitoare la bătrâni câștiga între 600 sau 700 de euro.
Sunt salarii relativ mici în comparație cu nordul Italiei, dar în acea perioadă fiecare venea adus la muncă de o rudă sau o cunoștință.
Banii câștigați erau trimiși cu regularitate acasă, își păstrau foarte puțini pentru ele. Acum, cu atât de multe restricții, nu putem fi siguri că va fi mai bine. ”
Cum este această vară?
„Turismul are pierderi mari cu pandemia. Sperăm să lucrăm în iulie, august și septembrie. Insulele trăiesc din turism ca principală activitate.
Lipari este o destinație aleasă de foarte mulți turiști care fac turul Siciliei și vor să petreacă câte o zi sau o săptămână pe insule. Vin și familii de români în vacanță și ne bucurăm. ”
Voi vă întâlniți uneori?
„Da…nu știu cum să vă spun… Acum trei ani, înainte de nebunia cu virusul, am organizat Ziua Națională a României.
Am făcut la magazin o listă, i-am numărat, ieșeau 68 de români, dintre care 22 sunt copii.
Am gătit mai multe femei obișnuita fasole cu ciolan.
Cinci kilograme de fasole, morcovi, ceapă și 3 kilograme de ciolane afumate le-am pregătit la foc mic într-o oală imensă.
Problema a fost că nu încăpea în frigider această oală și am lăsat-o afară. A doua zi ne-am pus muzică românească, am sărbătorit fericiți într-o zi caldă și senină, am mâncat, am băut și am dansat.
Totuși, ziua a fost prea caldă pentru oala cu fasole. A doua zi am primit nenumărate telefoane de mulțumire pentru sărbătoarea și reproșul că au dureri de burtă.
O parte dintre italienii și străinii care au participat mi-au spus că nu vor uita niciodată ziua de 1 Decembrie.
Unica doamnă care nu s-a plâns mi-a spus că suferea de constipație. A fost greșeala mea, ar fi fost bine dacă puneam fasolea cu ciolan în mai multe oale și o păstram la frigider.
Nu cred că voi mai avea curajul să organizez un alt 1 Decembrie.”
Cum este iarna pe insulă?
„Plăcut, dar pustiu. Iernile sunt blânde. Dacă marea este agitată se opresc transporturile navale până la îmbunătățirea vremii. Natura este regina. ”
Vă gândiți să vă reîntoarceți în România?
„Da. Nu știu când, dar în suflet am această dorință.”
Suceveanu Crina