Pe câmpurile din Paternò, în provincia Catania, românii erau obligaţi să muncească în ritmuri ucigătoare, pe bani puţini, ameninţaţi permanent cu concedierea, cazaţi în condiţii igienico-sanitare extrem de proaste. Printre victimele exploatării sunt şi femei şi minori.
Victimele erau constrânse la o stare de supunere psihologică şi puse în faţa alternativei de a accepta condiţiile inumane sau de a nu mai munci deloc, pierzând astfel şi puţinii bani încasaţi. Operaţiunea carabinierilor s-a numit „Slave” şi s-a încheiat cu o descindere în 31 martie, pentru arestarea a 9 persoane, doi italieni, şase români şi o ucraineancă. Dintre destinatarii mandatelor de arestare au fost prinşi numai şapte. Sunt acuzaţi de grup infracţional pentru exploatarea unor muncitori agricoli şi şantaj.
Potrivit anchetei carabinierilor, care au audiat şi numeroase victime, inclusiv minori şi copii, forţa de muncă pentru câmp fusese „angajată” în România.
În urma descinderii de pe 31 martie dimineaţa la închisoare au ajuns: Rosario şi Calogero Di Perna, respectiv tată şi fiu, de 59 şi 29 de ani, ambii închişi la Piazza Lanza precum Nicu Raţă, de 32 de ani. În schimb, în arest domiciliar sunt Nelu şi Loredana Radu, de 41 şi 36 de ani, Tetyana Mrozek, de 59 de ani, şi Ilie Dima, de 45. Două persoane sunt actualmente date în urmărire.
Anchetele efectuate de carabinierii de la Unitatea din Paternò au fost coordonate de procurorul-şef din Catania Giovanni Salvi.
Anchetele au documentat existenţa unei organizaţii criminale operativă pe teritoriul localităţii Paternò (CT), dedicată unei sistematice furnizări de forţă de muncă la cost redus recrutate din România şi aduse în Sicilia. Odată „angajate”, victimele erau cazate în clădiri dărăpănate şi lipsite de apă, energie electrică şi servicii igienice şi constrânse să accepte condiţii de muncă în absenţa unor garanţii minime de protecţie ce revin lucrătorilor, cu ameninţarea pierderii locului de muncă. Munceau 12 ore pe zi pentru 50 de euro, din care erau scăzuţi 25-30 de euro pentru cheltuielile de cazare şi masă.
Operaţiunea a fost declanşată după un control detaliat al teritoriului concentrat pe câmpurile din jurul comunei Paternò şi s-a dezvoltat prin intermediul obţinerii a numeroase declaraţii din partea unor cetăţeni români, găsiţi pe timpul activităţii investigative (41 de victime identificate), şi înregistrării conversaţiilor avute de anchetaţi.
La încheierea anchetei, cadrul probator a permis să se identifice doi întreprinzători agricoli paternezi, Rosario şi Calogero Di Perna, ca fiind cei care au comandat şi beneficiat efectiv de recrutarea forţei de muncă, sarcină de care se ocupau ceilalţi anchetaţi care, după ce au dus-o în Sicilia, au gestionat-o în toate chestiunile aferente concretei efectuări a sarcinilor de muncă: de la însoţirea la locul de muncă, la plata compensaţiilor în contul promotorilor, de asemenea cumpărând mâncare sau rezolvând problemele legate de locuinţele ocupate de aceştia.
Prestarea muncii, în condiţiile grele citate, avea loc atât direct pe terenurile şefilor promotori ai organizaţiei, cât şi pe piaţa de muncă locală pentru întreprinzători agricoli pentru care era convenabil şi profitabil. Parte din profit era obţinut de asociaţie şi din locuinţele dărăpănate, din a căror închiriere către lucrători românii aveau un câştig, chiar dacă redus, reţinut din plată.
În „gestionarea” lucrătorilor români, anchetaţii conaţionali pretindeau o parte din banii câştigaţi din munca pe câmp, ca retribuţie pentru activitatea lor de intermediere, la care se adăugau maltratări continue din partea intermediarilor cei mai violenţi, aşa-numiţii „caporali”, care obişnuiau să-i ameninţe şi să-i bată pe cei care îndrăzneau să se opună condiţiilor împovărătoare care le erau impuse.
Muncitorii agricoli români au declarat carabinierilor: „Am fost constrânşi să suferim astfel de acţiuni criminale şi să locuim în condiţii foarte proaste din punct de vedere igienic şi deci să trăim ca animalele. În definitiv suportăm să trăim ca sclavii pentru ceva mărunţiş”.
În plus, unul dintre românii arestaţi este considerat vinovat de un furt şi o agresiune comise împreună cu un complice în locuinţa unui conaţional, sustrăgând victimei portofelul care conţinea circa 400 de euro, probabil din motive legate de disponibilitatea acestuia de a-şi presta activitatea de muncă a doua zi. În acest moment sunt active căutările celor doi anchetaţi destinatari ai mandatelor de arest preventiv.
Camusso: lucrători şantajaţi!
Ştirea privind arestările a fost difuzată în timp ce la Catania se ţinea a adunare a cadrelor şi delegaţilor Cgil, în prezenţa Susannei Camusso, care a vorbit de „şantaj în dauna lucrătorilor”.
Sindicatul Flai Cgil din Catania denunţase de mai mult timp situaţia, mai întâi cu o plângere la procuratură şi apoi cu un documentar „Terra nera” care dezvăluie realitatea muncii minorilor şi exploatării pe câmpurile din estul Siciliei.
„Nu suntem în faţa unor lucruri marginale, ci a unor adevărate forme de şantaj al lucrătorilor”, a comentat secretarul Cgil, Susanna Camusso, privind operaţiunea carabinierilor din Catania. Camusso a vizionat, la adunarea sindicatului din Catania care s-a ţinut la Aci Castello, împreună cu ceilalţi sindicalişti, documentarului-denunţ al Cgil „Terra nera”.
„Pe aceşti lucrători – a adăugat Susanna Camusso – trebuie să-i apărăm în primul rând încetând să spunem «doar să fie un loc de muncă» şi să spunem că munca nu trebuie să aibă drepturi şi că «cel puţin există ceva de muncă», şi spunând că tema legalităţii este prioritară”.
„Am trecut de etapa în care puteam vorbi de muncă la negru – a adăugat secretara Cgil – norma privind caporalat-o pe care am câştigat-o cu guvernul de centru-dreapta avea un defect: în timp ce prevedea infracţiunea pentru cei care exercitau rolul de caporal, exonera întreprinderile care utilizau caporalii, însă ideea că se activează fără comanda întreprinderilor nu ne convinge”. „Am putea rezolva problema – a observat Susanna Camusso – cu liste la primărie: se face o frumoasă listă, se depune la primărie şi de acolo se cheamă lucrătorii, se cheamă vechile reguli ale muncii agricole, care trebuie reintroduse”.
Secretara Cgil plecând de la faptul că „suntem în prezenţa unui guvern care are o tentaţie de mare eficacitate şi rapiditate” care îl determină să „decidă şi să producă decrete” invită executivul să „producă un decret pe această temă”.
„Ar reprezenta – a declarat Susanna Camusso – o schimbare extraordinară pentru una dintre activităţile industriale cele mai importante ale ţării noastre pentru că în Italia încă există sclavia”.
Prostituţie şi mafie
Comandantul carabinierilor din Catania, Alessandro Casarsa, a vorbit de „exploatarea unor persoane care au nevoie să lucreze, intrând în competiţie cu cei care cer respectarea contractului”. Şi s-ar putea deschide un alt filon: câteva tinere românce care pe timpul recoltării au fost puse să se prostitueze.
Potrivit lui Alfio Mannino, secretar al Flai Cgil din Catania, este posibil în plus să existe „legături între caporali şi organizaţiile criminale locale”. Mannino explică că eficacitatea acţiunii sindicale, în acest sector particular, constă tocmai în a face sindicat de stradă: contactând lucrătorii nu atât pe câmpurile unde recoltează (aproape este imposibil să intri pe ele), cât mai degrabă în halele în care trăiesc, sau în sensurile giratorii unde se duc caporalii să-i ia cu microbuzele. „Am făcut multe plimbări pe câmpurile din Acireale şi Paternò – explică – şi în februarie 2014 am prezentat o plângere. Deja de atunci am descoperit că organizaţia pleca din România şi că în aceasta erau implicate şi femei”.
O muncă care apoi a fost surprinsă în documentarul „Terra nera” şi care a suscitat interesul BBC: televiziunea engleză ar avea intenţia de a filma un documentar propriu pe câmpurile cataneze. Tema interesează opinia publică din nordul Europei: nu numai Marea Britanie, ci şi ţările scandinave, cumpărătoare ale produselor siciliene, şi atente prin tradiţie la o filieră „etică”.
