Scăderea nașterilor în Italia continuă. Acest lucru a fost relevat de Istat în raportul „Nașterea și fertilitatea populației rezidente – Anul 2022”, potrivit căruia nașterile în 2022 au scăzut la 393 mii, înregistrând o scădere de 1,7% față de anul precedent. Salvarea vine de la mamele străine, între care româncele sunt pe primul loc.
► Istat, din ce în ce mai mulți bătrâni în Italia: număr record de supra-centenari, iată datele cele mai recente
Scăderea nașterilor în Italia continuă
Scăderea natalității continuă și în 2023: conform primelor date provizorii, în ianuarie-iunie, nașterile sunt cu aproximativ 3.500 mai puține decât în aceeași perioadă din 2022. Numărul mediu de copii pe femeie scade la 1,24, evidențiind o scădere ușoară față de până în 2021 (1,25); estimarea provizorie întocmită pentru primele 6 luni ale anului 2023 evidențiază o rată de fertilitate de 1,22 copii pe femeie.
În 2010 numărul mediu de copii pe femeie atinsese maximul relativ înregistrat în ultimii douăzeci de ani de 1,44. Din 2008, anul în care numărul născuților vii a înregistrat cea mai mare valoare de la începutul anilor 2000, numărul nașterilor rezidente în Italia a scăzut sistematic.
► Istat, cei mai mulți copii primesc numele de Leonardo și Sofia. Românii pun nume italiene copiilor lor
Reducere cu 13.000 unități
Scăderea nașterilor în Italia continuă – În termeni absoluți, reducerea medie anuală se ridică la aproximativ 13 mii de unități, cea relativă la 2,7%. Comparativ cu 2008, astăzi sunt cu peste 183 mii nașteri mai puțin (-31,8%). Mai mult, în ultimii ani, efectul pozitiv asupra nașterilor determinat de populația străină, care se exercită de la începutul anilor 2000, s-a slăbit.
În ultimii 10 ani, această contribuție a avut tendința de a-și pierde din eficacitate, în timp ce prezența străină a crescut (echivalentă astăzi cu 8,6% din totalul populației rezidente, față de 7,6% în 2012) și procesele de integrare și adaptare la stilul de viață al țara gazdă.
Cei născuți din părinți în care cel puțin unul dintre parteneri este străin continuă să scadă în 2022, ajungând la 82.216 unități și constituind 20,9% din totalul nașterilor. Din 2012, ultimul an în care s-a observat o creștere față de anul precedent, aceste nașteri au scăzut cu 25.789 de unități.
53.000 cu ambii părinți străini
Cei născuți din ambii părinți străini sunt 53.079 (cu 26.815 mai puțin decât în 2012) și constituie 13,5% din totalul nașterilor. Incidența nașterilor la ambii părinți străini asupra totalului nașterilor este mult mai mare în regiunile de Nord (19,3%) unde prezența străină este mai înrădăcinată și, într-o măsură mai mică, în cele din Centru (15,1%); in Sud incidenta este mult mai mica decat in restul Italiei (5,6% in Sud si 5% in Insule).
În 2022, regiunea cu cea mai mare incidență a nașterilor în străinătate față de total este Emilia-Romagna (21,8%). Dintre celelalte regiuni nordice, aproape una din cinci nașteri este străină în Lombardia și Liguria, 19,9% și, respectiv, 19,7%; urmate de Veneto (18,9%), Piemont (17,6%) și Friuli-Venezia Giulia (17,5%). În Centru se remarcă Toscana (17,3%), în timp ce în Sud procentul este hotărât mai limitat, cu un minim în Sardinia de 4,1% și un maxim în Abruzzo de 9,1%.
Scăderea nașterilor în Italia continuă – 11.000 de copii cu mame românce
Având în vedere cetățenia mamelor, pe primul loc, notează raportul, se confirmă cei născuți din românce (11.804 nașteri în 2022), urmați de cei născuți de femei marocane (8.744) și albaneze (7.768); aceste cetăţenii acoperă 38,6% din naşterile mamelor străine rezidente. Înclinația de a forma o familie cu copii în rândul concetățenilor (homogamie) este mare în comunitățile românești, marocane, albaneze, bengaleze și nigeriene.
