Robert Raducescu, Prim-vicepreşedintele PDL Diaspora, este unul din cei mai activi militanţi pro-Iohannis din această campanie electorală. I-am adresat câteva întrebări referitoare la votul pentru prezidenţiale.
Dle. Robert Raducescu, ce părere aveţi despre votul de duminică, 2 noiembrie? Cineva a vrut, în mod deliberat, să blocheze votul sau este vorba de dezorganizare şi incompetenţă?
«În primul rând vreau să vă spun bună ziua şi să transmit un salut tuturor cititorilor dumneavoastră. Legat de votul de duminică, pentru un militant pentru drepturile românilor din străinătate, ca mine, acest vot nu poate fi văzut decât ca un moment pozitiv în istoria Diasporei româneşti. Un moment care demonstrează cât de puternică este legătura românilor din străinătate cu ţara mamă, România.
Un moment care demonstrează cât de interesaţi sunt românii de pretutindeni de soarta ţării şi care demontează şi aruncă la coşul de gunoi al istoriei, toate încercările unor aşa-zişi „politicieni penali” de a deposeda românii din afara graniţelor ţării, de dreptul de a vota pentru viitorul ţării lor.
Torino, fluierături şi geamuri sparte: „Vrem să votăm, e dreptul nostru!”
Revenind la întrebarea dumneavoastră, sigur că, în mod grosolan şi premeditat, s-a reuşit împiedicarea votului românilor din străinătate.
Cum să crezi altceva, atunci când la Torino, oraşul cu cel mai mare număr de români din Italia, peste 60.000 cu drept de vot, în loc să suplimentezi secţiile de votare existente la precedentele alegeri, ministrul de externe Corlăţean, sfătuit probabil de ministrul DRP, Stanoevici, decide să organizeze doar 1(UNA) secţie de vot, iar la Trieste suplimentează Consulatul din Trieste care anul acesta, a avut două secţii de vot.
Cum să nu vorbim de premeditare, când în toată Emilia-Romagna, guvernul Ponta a organizat doar o secţie de votare, la Bologna, când vezi că celor peste 10.000 de cetăţeni români din Guidonia li s-a desfiinţat secţia de votare, la fel ca şi celor peste 12.000 din zona Sezze-Latina, la fel ca şi la Lodi, Pavia, Piacenza şi în atâtea locuri cu comunităţi româneşti importante. Avem, în schimb, secţii de votare în Aosta şi Sondrio, Foggia, Vercelli sau Frosinone, ceea ce demonstrează că se puteau organiza mai multe secţii de votare, dar nu s-a vrut.
Vot la Roma / La coadă la consulatul României, sub drapelul zdrenţuit al patriei
Sper că, în urma plângerilor penale formulate de către dna. Monica Macovei, aceşti indivizi, Corlăţean, Stanoevici şi Ponta, să plătească pentru faptele lor.
La cea de-a doua întrebare, sincer, putem vorbi, atât despre premeditare, cât şi despre dezorganizare şi incompetenţă. Pentru că, am asistat duminică, 2 noiembrie 2014, la o piesă prost regizata de către un regizor slab şi jucată şi mai prost de către nişte actori diletanţi. Astfel, aceasta dezorganizare premeditată, pusă în scenă de către incompetenţii miniştri Corlăţean şi Stanoevici, ne demonstrează încă o dată că orice nume ar avea partidul lui Ion Iliescu şi de oricine ar fi condus acesta, că se numeşte Năstase, Hrebenciuc sau Ponta, tot practicile şi metodele staliniste vor fi liniile directoare şi strategiile acestuia.»
Circulă informaţii cu privire la existenţa unor misterioşi provocatori care au venit la secţiile de votare aglomerate ca să agite oamenii şi să provoace scandal. Care este poziţia grupului pro-Iohannis din Italia?
«Ascultând întrebarea dumneavoastră, nu pot să nu zâmbesc… amar. Cum altfel, decât amar, văzând aceşti „agitatori ai maselor”, aceşti „misterioşi provocatori”, veniţi cu copiii de mână, să provoace dezordine prin votul lor.
Pe lângă mâhnirea pricinuită de jignirile prim-ministrului Ponta la adresa românilor din Diaspora, în acelaşi timp mă încearcă şi un sentiment de mândrie. Mândria de a fi român şi contemporan cu aceşti minunaţi compatrioţi care au înţeles perfect pericolul care ameninţă România şi democraţia, fie ea şi originală aşa cum o denumea un alt duşman al românilor care luptau pentru apărarea ei în Piaţa Universităţii în anii ’90.
Vot în Diaspora – Rezultate finale
Mă încearcă un sentiment de mândrie şi de bucurie, pentru că văd cum ia naştere o nouă societate civilă românească, în Diaspora şi sper că spiritul celor care au luptat pentru democraţie în Piaţa Universităţii, să se regăsească pe 16 noiembrie 2014 la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
Pe această cale, în numele grupului Pro Predoiu, Pro Iohannis şi Pro România, fac un apel la toţi „provocatorii” din Diaspora, să vină şi pe 16 noiembrie, împreună cu copiii lor dar şi cu rudele şi prietenii şi să voteze astfel încât peste 10, 15 ani, aceşti copii să poată spună cu mândrie: „Şi eu am fost acolo şi am învins pentru România!”»
La Milano, la secţia de la consulat, a existat la sfârşitul votului, un incident între două bande de interlopi, soldat cu înjunghierea în cap a unei persoane implicate. Este o coincidenţă?
«Despre incidentul de la Milano, nu am informaţii iar dacă aşa a fost, sunt sigur că este vorba doar de o nefericită coincidenţă. Nu cred că vreţi, în mod subtil să-mi sugeraţi că interlopii care fug de DNA în ţară, îşi reglează conturile la Milano.»
Există oameni care nu au putut vota.Care credeţi că au fost principalele cauze, în Italia şi în alte ţări?
«Principalele cauze pentru care românii din diaspora nu au putut vota, aşa cum am spus mai devreme, se datorează exclusiv dezorganizării organizate de guvernul Ponta prin organizarea secţiilor de votare în locuri strategice, astfel încât românii din străinătate să nu-şi poată exercita dreptul constituţional de vot iar acolo unde au fost organizate, puţinele cabine de vot şi obligativitatea unor declaraţii inutile, au completat arsenalul măsurilor ANTI-VOT românesc în Diaspora.
Consider inutilă completarea declaraţiei pe proprie răspundere, deoarece în legea electorală este specificat în mod clar că fiecare cetăţean roman cu drept de vot, poate exprima un singur vot dar şi faptul că încălcarea acestei legi, duce la pedepsirea celor care se fac vinovatide încălcarea acesteia.
„Ignorantia legis non excusat”, spune un principiu în jurispridenţa romană.Dacă legea, legile şi respectarea lor, mai înseamnă ceva în România dlui. Prim-ministru Ponta, mi se pare periculos de ciudată această „grijă” a guvernului aceluiaşi Ponta, faţă de cetăţenii români care din pură ignoranţă ar putea să greşească, votând de mai multe ori.
Dar este posibil ca în urma celor întâmplate la Teleorman şi Gorj cu prilejul ultimelor alegeri parlamentare să fi indus în guvernanţii PSD, aceasta grijă chiar dacă mi s-ar fi părut că aceasta ar fi putut fi demonstrată chiar prin respectarea legii de către miniştrii Corlăţean şi Stanoevici prin organizarea unui număr suficient de secţii de votare. Exact aşa cum prevede legea.
Şi, mă repet, sper că în urma plângerilor penale ale dnei. Monica Macovei aceşti duşmani ai democraţiei să suporte rigorile legii.»
Sunt solicitate diverse acţiuni de protest în diaspora, contra MAE, în legătură cu votul. Veţi organiza , dumneavoastră şi grupul dumneavoastră, vreo astfel de manifestaţie?
«Sunt la curent cu intenţiile colegilor din Italia şi din restul Europei şi ţin să-i felicit pentru iniţiativa şi să îi asigur de tot sprijinul nostru. Nu ar fi pentru prima oară când membri ai societăţii civile româneşti din Diaspora ar colabora şi acţionă împreună pentru a salva dreptul romanilor din diaspora de a vota pentru ţara lor.
Totodată, cred că cea mai bună şi elocvenţă manifestaţie de protest împotriva guvernului Ponta rămâne tocmai prezenţa extrem de numeroasă şi fără precedent, la vot, a românilor din diaspora, la primul tur electoral. Consider că nu trebuie să protestăm împotriva MAE care este o instituţie a statului român, alcătuită din profesionişti şi diplomaţi excelenţi, dar condusă, din păcate, de incompetenţi ca ministrul Corlatean.
Împotriva acestuia şi a ministrului Stanoevici dar şi a şefului lor, prim-ministrul Ponta trebuie să protestăm şi cel mai bine cred că o vom face, în turul doi, când afluenţa la vot a românilor liberi din străinătate, va fi cu mult mai mare faţă de cea înregistrată în 2 noiembrie.
Eu şi grupul din care fac parte şi pe care am onoarea să-l coordonez, ne concentrăm atenţia pe organizarea unei echipe de voluntari care să ajute la optimizarea procesului de votare în 16 noiembrie prin distribuirea formularelor de declaraţie şi la informarea cetăţenilor asupra modului în care trebuie completate acestea.
În acelaşi timp, vom încerca să contribuim la bună desfăşurare a procesului electoral prin informarea cetăţenilor asupra pericolului de a vedea închizându-se secţiile de vot, în cazul în care, aşa cum se preconizează, se vor prezenta agitatori PSD care să încerce să creeze dezordine şi să încetinească în acest fel procesul electoral. Vom aviza autorităţile italiene şi vom cere prezenţa poliţiei sau carabinierilor în preajma secţiilor de votare.»
Care este primul lucru pe care îl solicitaţi noului preşedinte al României care va fi ales în 16 noiembrie?
«Primul lucru pe care îl cer noului Preşedinte al României, Klaus Iohannis, este acela de a conştientiza faptul că în afara graniţelor ţării se afla, nu din vina lor, peste 20% din cetăţenii României care au dreptul să beneficieze de tutela statului român,astfel încât să nu mai fie consideraţi cetăţeni de serie B ai Europei .
Şi aş mai cere Preşedintelui că cetăţenii români din Diaspora să beneficieze nu doar de tutela statului român dar şi de respectul tuturor slujbaşilor acestuia, începând chiar cu Preşedintele României, care nu trebuie să uite niciodată, faptul că este ales pentru a servi România şi cetăţenii ei şi nu viceversa.»
S.C.
