Românii din Italia în 5 zile acasă în caz de război. Un proiect publicat de guvernul Ciucă, de modificare a legilor siguranței și apărării naționale, prevede că românii din diaspora trebuie să revină urgent acasă în caz de război. Pentru cei din Europa, termenul este de 5 zile calendaristice, pentru cei aflați în afara UE este de 15 zile. Sunt vizați bărbaţii între 35 şi 63 de ani, care au obligaţii privind îndatoririle militare. Proiectul prevede declanșarea stării de criză și alte măsuri, care nu mai trec prin Parlament. Voci din PSD și PNL critică proiectul: “Ajungem la dictatură militară”, potrivit news.ro.
Românii din Italia în 5 zile acasă în caz de război
Conform proiectului, cetăţenii cu obligaţii în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau serviciul militar în rezervă, cetăţenii încorporabili, recruţii, precum şi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârste între 35 şi 63 de ani.
Proiectul conţine şi prevederi referitoare la cetăţenii incorporabili şi rezerviştii care nu au domiciliul în ţară.
Bărbații din diaspora trebuie să revină în 5 zile în țară, în caz de război: Guvernul Ciucă modifică legile privind siguranța și apărarea națională, în contextul războiului din Ucraina.
Astfel, românii din străinătate de până la 63 de ani vor fi obligați să revină în țară în maxim 15 zile (5 zile pentru cei din UE), în caz de război, pentru a fi incorporați. Dacă nu se prezintă, riscă 7 ani de închisoare.
Bărbații din diaspora trebuie să revină în 5 zile
Noua lege prevede ca toți cetățenii români, din țară și din străinătate, cu vârsta de la 18 la 63 de ani trebuie să facă parte dintr-o rezervă generală aflată la dispoziția Armatei Române, indiferent dacă au satisfăcut sau nu stagiul militar.
Cetățenii cu domiciliul stabil în România, dar plecați temporar în afara țării trebuie să se prezinte, conform acestor propuneri legislative, în termen de 15 zile, la centrele militare în evidența cărora se află, „în vederea îndeplinirii stagiului militar”. Dacă respectivii cetățeni români se află în interiorul statelor membre ale UE, termenul este de cinci zile.
Trebuie precizat că DOMICILIUL este cel înscris în cartea de identitate.
Adresa de reședință din străinătate este locul unde locuiți temporar, precizează avocatnet.ro. Așadar cei care și-au păstrat cartea de identitate românească sunt vizați de această lege.
Aceleași obligații le vor avea și cetățenii străini care au dobîndit cetățenia română.
Ordin de mobilizare în România în contextul crizei din Ucraina? Ce spune ministrul Apărării
Ce prevederi apar în noul proiect de lege:
– Cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, în sensul prezentei legi, sunt considerați cetățenii care îndeplinesc serviciul militar activ sau serviciul militar în rezervă, cetățenii încorporabili, recruții, precum și cetățenii români bărbați cu vârste cuprinse între 35 și 63 de ani.
– Persoanele care au dobândit, prin adopție sau prin acordare la cerere ori au redobândit cetățenia română, îndeplinesc serviciul militar, în condițiile prezentei legi.
– Cetățenii români, cu domiciliul în România, care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale statelor membre NATO sau UE se iau în evidența centrelor militare cu gradul militar dobândit.
– Cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare.
– Prin excepție de la alin. (I), la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, cetățenii încorporabili cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea îndeplinirii serviciului militar.
– Prin excepție de la alin. (1 ), la instituirea stării de urgență, a stării de asediu ori la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, rezerviștii voluntari și rezerviștii din rezerva operațională cu domiciliul în Romania, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta la structurile din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale în termen de maximum 5 zile calendaristice de la data notificării, pentru cei plecați în țări din Europa, respectiv 15 zile calendaristice de la data notificării, pentru cei plecați în țări din afara Europei.
Explozie de cereri de pașapoarte în România, pregătiri de plecare în masă
– Prin notificarea persoanelor menționate la alin: (2) și (3) se înțelege înștiințarea oficială scrisă, la domiciliul din România, prin ordin de chemare, cu privire la obligativitatea prezentării la centrele militare sau la structurile din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, în vederea îndeplinirii serviciului militar.
– Cetățenii încorporabili și rezerviștii care nu au domiciliul în țară, precum și persoanele prevăzute la alin. (2) și (3) care nu au putut fi notificate, au obligația ca în termen de maximum 15 zile calendaristice de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare totală sau a stării de război, precum și a decretului Președintelui României privind instituirea stării de asediu sau declararea stării de mobilizare, să contacteze centrul militar din raza unității teritorial-administrative unde au avut ultimul domiciliu.
– În situația în care, pe timpul stării de mobilizare sau a stării de război, resursele umane ale forțelor destinate apărării naționale nu pot fi asigurate cu cetățeni încorporabili, pot fi chemați, pentru îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, alții decît cetățenii încorporabili, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 7, art. 22 și art. 25-35.
Ce prevede Codul Penal pentru refuzul prezentării la încorporare:
Art. 435.
(1) Neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi neprezentarea celui încorporat sau concentrat la unitatea la care a fost repartizat, precum şi a celui care, executând potrivit legii serviciul alternativ, nu se prezintă în termen la angajator.
(3) Termenele de prezentare prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se prelungesc cu 10 zile, în cazul în care cel chemat se află în străinătate.
(sursa: Inpolitics)
Guvernul a pregătit modificarea mai multor legi din domeniul siguranței naționale. Documentul complet AICI
Ultima oră:
Ministerul Apărării Naționale a anunțat că „versiunea” modificărilor, care circulă, va fi „reanalizată”. Asta nu înseamnă că se va renunța la mobilizarea diasporei. Iată comunicatul MApN:
Precizări cu privire la proiectele de modificare a unor acte normative în domeniul apărării naționale
Cu privire la proiectul legislativ care circulă în spațiul public, referitor la modificarea și completarea unor acte normative din domeniul securității și apărării naționale, facem următoarele precizări:
Textul care circulă în spațiul public reprezintă o versiune de lucru a unui proiect legislativ care nu mai este de actualitate la acest moment, în forma respectivă.
Proiectele din cadrul acestui pachet legislativ vor fi reanalizate și prezentate public.
Biroul de presă al Ministerului Apărării Naționale
„Dictatură militară”
Mai mulţi parlamentari din coaliţia de guvernare, atât de la PSD, cât şi de la PNL, au criticat proiectul de lege care reglementează starea de criză, pe motiv că Parlamentul este ignorat în procesul decizional, susţin surse politice pentru News.ro. “În felul acesta, Parlamentul rămâne cu rol decorativ, iar decizia se mută la CSAT. E primul pas spre dictatura militară”, argumentează sursele citate.
Aleşii sunt nemulţumiţi de faptul că proiectul de lege nu se rezumă doar la măsuri de mobilizare în condiţii de atac militar, ci se extinde şi la crize de mediu sau crize politice.
“E foarte vag proiectul de lege. Dacă avem din nou o situaţie în care nu e guvern două luni, ne putem trezi că preia conducerea acel Centru Naţional militar de comandă, aflat în subordinea CSAT. Eu înţeleg că Parlamentul nu are o cotă de încredere foarte ridicată, dar nu putem să ne batem joc de democraţie”, susţine unul dintre juriştii PSD.
Deşi Parlamentul ar fi trebuit să adopte în procedură de urgenţă proiectul legislativ, discuţiile s-au amânat pentru săptămâna viitoare. ”Proiectul trebuie rescris cap-coadă. Spre exemplu, nici măcar procedura de ridicare a stării de criză nu este detaliată în proiect. Totul se învârte în jurul CSAT”, susţin sursele citate.
