Propunerea ARI: În Italia să fie 10 Congresmani, alegeri simultane cu prezidențialele

La sfîrşitul lunii noiembrie se va organiza la Bucureşti, pentru prima dată, Congresul Românilor de Pretutindeni, conform legii 299/2007. Pînă acum nu am aflat în ce fel intenţionează organizatorii acestui Congres – birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Politici pentru Românii de Pretutindeni – să convoace participanţii la prima reuniune la care se va alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent.

Asociaţia Românilor din Italia propune Guvernului României următoarea soluţie: Având în vedere:

• că acest prim Congres, la care se alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent, va avea loc imediat după alegerile prezidenţiale;
• că metodologia de convocare a participanţilor la Congres va provoca oricum nemulţumiri în diaspora, în orice fel ar fi făcută;
• că singura metodă care nu poate fi contestată, de selectare a participanţilor la Congresul Românilor de Pretutindeni este votarea reprezentanţilor diasporei;

Asociaţia Românilor din Italia propune ORGANIZAREA VOTĂRII membrilor Congresului Românilor de Pretutindeni SIMULTAN CU ALEGERILE PREZIDENŢIALE.

Detalii acestui vot se pot stabili prin Ordonanţă de Urgenţă. În acest fel, vom asista la o mobilizare fără precedent a liderilor românilor din străinătate. Liderii care vor fi votaţi vor avea reprezentativitate, spre deosebire de situaţia actuală, în care multe persoane din străinătate îşi fac asociaţii personale şi se auto-intitulează reprezentanţi ai comunităţii.

Vor fi descătuşate energii noi în comunităţile româneşti, iar prezenţa la vot în străinătate s-ar putea îmbunătăţi sensibil.

Asociaţia Românilor din Italia propune o metodologie simplă pentru aceste alegeri:

• – Norma de reprezentare să fie de 1 congresman la 100.000 de români rezidenţi (datele deţinute de MAE). De exemplu în Italia, la un milion de români, vor fi aleşi 10 congresmani.
• – În ţările unde numărul românilor este sub 100.000, aceştia vor fi reprezentaţi de cei din ţara cea mai apropiată care îndeplineşte condiţia.
• – Îşi pot depune candidaturile românii (cu cetăţenie sau cu origini române) care sunt rezidenţi în ţara unde îşi prezintă candidatura în ziua intrării în vigoare a ordonanţei de Urgenţă.
• – Candidaţii trebuie să prezinte un minim de 500 de semnături de susţinere, pe tabele care să conţină numele susţinătorilor, data naşterii, orasul de rezidentă si numarul documentului de identitate străin ale acestora.
• – Pentru a nu îngreuna costurile alegerilor prezidenţiale, nu se vor tipări buletine de vot pentru congresmani. Se vor afişa la intrarea în secţiile de vot listele cu candidaţii care au îndeplinit condiţiile de semnături şi rezidenţă. Alegătorii, după ce vor primi buletinul şi ştampila de vot pentru prezidenţoiale, vor primi foaia albă pentru alegerile de congres, ştampilată pe loc de un membru al comisiei electorale, cu ştampila comisiei. Nu se vor ştampila foile albe înainte ca alegătorul să primească buletinul pentru prezidenţiale.
• – Alegătorul poate refuza să primească foaia albă ştampilată pentru alegerile congresmanilor.
• – Costurile totale vor fi reprezentate de urnele suplimentare (câte una la fiecare secţie din diaspora), colile de hârtie, tuşul pentru ştampile, listele afişate la intrare.
• – Din listele afişate, alegătorii vor alege şi vor scrie pe foaia albă de hârtie numele candidatului ales. Se pot vota două nume, cu condiţia ca al doilea nume să fie o femeie. În acest fel se promovează paritatea de gen.
• – Foile albe vor fi puse într-o urnă separată de cea a buletinelor pentru alegerile prezidenţiale. Aceste urne vor fi deschise după încheierea operaţiunilor de numărătoare şi întocmire a proceselor verbale pentru alegerile prezidenţiale.
• – Prin grija MAE, se vor centraliza pe fiecare ţară rezultatele scrutinului pentru congresmani şi vor fi declaraţi câştigători şi deci cu drept de participare la Congresul Românilor de Pretutindeni primii clasaţi, în limita normei de reprezentare de 1 la 100.000 de români.

Adrian Chifu: «Toţi consilierii locali trebuie să facă parte din Congres»