Comunitatea românească din Milano a sărbătorit, duminică 28 aprilie, Floriile. Zi de intensă semnificaţie creştină si extraordinară trăire spirituală, resimţită mai aprins de românii aflaţi departe de ţara natală şi de cei dragi.
Cu mic, cu mare, au ţinut să ia o ramură de măslin sau de salcie, sfinţită, şi să o poarte acasă, ca atunci când mergeau la biserica din ţară. Sau ca şi când ar fi acasă.
Floriile, sărbătorite la Milano
Peste 600 de credincioşi au participat la slujba de Florii oficiată la Milano, la biserica românească din centrul oraşului. Au venit mulţi, ca de obicei, din cartierele mărginaşe ale oraşului, din Sesto San Giovanni, Cormano, San Donato, Settimo Milanese, pentru că puţini locuiesc în zona bisericii, o zonă destul de scumpă din punct de vedere al locuinţelor.
S-a înregistrat un număr extrem de ridicat de români participanţi la slujbă, un număr oricum mai mare decât în anii trecuţi, situaţie datorată faptului că în acest an Floriile nu au „picat” în preajma sărbătorilor pascale catolice italiane, cînd românii preferau să meargă acasă, profitând de zilele libere din Italia.
Biserica Pogorârea Duhului Sfânt din via Edmondo de Amicis a fost plină ochi de la ora 8 dimineaţa până la ora prânzului, mulţi dintre credincioşi fiind nevoiţi să asculte slujba de afară, de pe trotuarul din faţa bisericii. Impresionantă participarea credincioşilor, dinăuntru sau din afara bisericii.
Ramuri de măslin
Sfânta Liturghie a fost oficiată de preotul paroh Traian Valdman, nume de referinţă pentru lumea creştin ortodoxă în Italia; alături de el comunitatea românească din Milano a crescut tot mai mult, an de an. În coşuleţe frumos lucrate date din mână în mână pe deasupra capetelor credincioşilor, au fost distribuite ramuri de măslin şi de salcie. Până afară, până la ultimul credincios. Mulţimea s-a îngrămădit să intre cât mai repede în posesia ramurilor, iar coşurile s-au golit aproape imediat. Apoi mulţimea a ridicat ramurile pentru a fi binecuvântate.
Astfel, credincioşii au participat la intrarea Domnului Isus Hristos în Ierusalim. Au fost bucuroşi când au auzit că Hristos l-a înviat pe Lazăr. La plecarea către casă, nimănui nu i-a lipsit ramura de măslin sau de salcie, pusă la icoane, la uşi sau la ferestre, spunând că le păstrează pentru vremuri grele. Unii ştiau că aceste ramuri se înfig în straturile proaspăt semănate, însă au încrederea că acest gest îl vor face, pentru ei, rudele rămase în ţară care le îngrijesc gospodăriile.
170 parohii
„Centrul anului bisericesc, culmea vieţii spirituale, trecerea lui Hristos de la moarte la viaţă. Acesta este Învierea, şi sperăm ca nimeni să nu se priveze de participarea la acest eveniment deosebit de important. Toate cele 170 de parohii ortodoxe româneşti de pe teritoriul Italiei, coordonate de Preasfinţitul Episcop Siluan vor oficia sărbătoarea învierii”, a declarat pentru Gazeta Românească preotul Traian Valdman, convins că străinătatea le-a întărit românilor credinţa.
„Românii care se află în Italia nu aduc doar o contribuţie economică la creşterea acestei ţări, dar pun în evidenţă şi o dimensiune spirituală ectrem de importantă. Româncele care văd de bătrânii Italiei, arată acestora că postesc, le cheamă preoţii catolici pentru rugăciuni, pe cei bolnavi îi duc la maslu. Există acest schimb de valori: biserica italiană ne oferă lăcaşele de cult, iar românii cu spiritualitatea lor oferă contribuţia la descoperirea tradiţiilor”.
Nume de flori
Participarea numeroasă la slujba de Florii s-a datorat şi faptului că numele de flori sunt extrem de răspândite între românii din Italia. Potrivit preotului paroh Traian Valdman, numele de flori sunt pe locul 3 în ce priveşte frecvenţa, după Maria şi Elena: Crina, Camelia, Florentina, Florin, etc.
Mai bine de jumătate dintre participanţi au ţinut să se împărtăşească. În această perioadă preoţii la Milano fac mii de spovedanii. În intimitatea acestor spovedanii, mulţi români îşi exprimă preocuparea pentru situaţia economică, alţii pentru incapacitatea de a plăti ratele la casa achiziţionată în Italia, însă cei mai mulţi afirmă că stau bine în Italia, unde trăiesc mai bine ca în România, dar din punct de vedere spiritual continuă să prefere viaţa de acasă.
Georgiana Baciu
Semnificaţia sărbătorii
Intrarea Domnului în Ierusalim deschide Săptămâna Patimilor, cele mai dramatice momente din viaţa lui Isus. Hristos a intrat în Ierusalim ca un om umil călare pe un măgar, dar era aclamat de mulţime ca un împărat.
Oamenii îl primeau aşa pentru că auziseră de minunea pe care o făcuse cu o zi înainte: învierea lui Lazăr. Entuziasmul mulţimii nu era împărtăşit de lideii religioşi ai evreilor, care vedeau în Isus un blasfemiator şi aveau planuri să îl pedepsească. Planuri care urmau să le reuşească, după numai câteva zile, în ziua de vineri când Isus avea să fie răstignit.
