Este în curs alegerea celui de-al XII-lea preşedinte al Republicii italiene. Giorgio Napolitano a fost un preşedinte sensibil şi atent la imigraţie. A vorbit de nenumărate ori despre imigranţi pe timpul celor şapte ani la conducerea ţării.
Îi consideră, aşa cum a spus în decembrie, „o componentă esenţială a populaţiei, ca forţă de muncă şi chiar sursă de energie vitală pentru o societate care îmbătrâneşte” şi astfel ostilitatea faţă de imigraţie este „un refuz al realităţii, rod al unor nejustificate frici prea des alimentate de dezbaterea publică”.
Giorgio Napolitano: „Imigranţii, energia vitală de care are nevoie Italia”
Preşedintele a solicitat politici adecvate pentru ca „celor care vin să lucreze în Italia să le fie atribuit respectul pe care îl merită, respectând legile noastre”. A îndemnat Parlamentul să reformeze legea privind cetăţenia, pentru că, aşa cum a afirmat în noiembrie 2011, „este absurd să nu poată deveni italieni copiii născuţi în Italia (din părinţi imigranţi)”.
VIDEO/ Apelul preşedintelui Napolitano de a acorda cetăţenia italiană fiilor de imigranţi împarte scena politică
Giuseppe Mottola, de la publicaţia online www.lindro.it, a cerut unor exponenţi ai celor mai mari comunităţi imigrate prezente în Italia, o opinie privind cei şapte ani de conducere ai preşedintelui Napolitano legată de imigraţie, şi privind modul în care ar trebui să acţioneze în această privinţă succesorul său.
Printre intervievaţi s-a aflat şi preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, Eugen Terteleac (foto), care a amintit că Napolitano a vorbit deseori despre cetăţenia copiilor născuţi în Italia din persoane de origine străină. Preşedintele ARI afirmă că şeful statului „a fost destul de sensibil la problemele străinilor din Italia”.
Speranţa lui Terteleac este ca succesorul să continue pe această linie, poate insistând şi pe alte drepturi ale imigranţilor.
De exemplu, dreptul de vot al imigranţilor la alegerile administrative din Peninsulă: „Se pierd zile întregi, pentru că oamenii trebuie să meargă la biroul electoral central pentru înscriere, după care soseşte legitimaţia de alegător. Este dificil ca o persoană să piardă o zi de muncă pentru asta”.
Sau, mai mult, dreptul de a păstra cultura ţării de origine şi posibilitatea pentru comunităţile străine de „a organiza, după şcoală, lecţii în limba maternă, pentru a se învăţa istoria şi cultura de origine”.
Noul preşedinte al Italiei, potrivit lui Terteleac, ar trebui deci să solicite guvernului şi Parlamentului intervenţii legislative care să protejeze drepturile fundamentale ale imigranţilor, „de altfel garantate de normativele Uniunii Europene”.
Pe lângă aceasta, persoanele imigrate în Italia se aşteaptă ca noul preşedinte să solicite mass-mediei să nu discrimineze: „În alte ţări nu se indică etnia sau cetăţenia celor care comit infracţiuni, pentru că se crează o discriminare generală.
Pe lângă aceasta, când mass-media comite greşeli în această privinţă, comunităţile străine care fac obiectul greşelilor suferă o foarte mare distrugere a imaginii”.
