Traiesc in Italia de aproape 15 ani. Privind la urma imi dau seama cat de mult m-a schimbat pe mine, ca om, faptul ca sunt aici. Poate ca Italia nu e tara perfecta, sunt multe tari in Europa mult mai avansate ca civilizatie, curatenie, nivel de trai, dar cu siguranta e cu vreo 50 de ani avans fata de Romania. Ca orice om care se stabileste in alta tara, am inceput sa observ modul de viata de aici incercand sa ma integrez cat se poate de bine. Cand incepi sa vezi lucrurile bune intr-o societate, sa le compari cu cele de acasa, sa le analizezi pe cele care nu-ti plac, e firesc sa iti schimbi mentalitatea.
Polemicile de pe facebook, discutiile cu prietenii si rudele din tara m-au facut sa inteleg ca NORMAL nu are aceeasi semnificatie pentru toti, ca ceea ce mie acum mi se pare firesc acolo e vazut ca o ingradire a libertatii, ca un atentat la democratie.
N-am mai intrat de mult in polemici pe facebook, mi se pare inutil sa-mi pierd vremea cu discutii care oricum nu duc la nimic, cand merg in tara incerc sa nu mai spun cand fapte sau atitudini ma deranjeaza, ca oricum nimeni nu te baga in seama, ba se mai uita la tine ca o ciudata care vrea sa faca pe desteapta. Nu, dragilor, nu facem pe desteptii. Traim doar altfel decat voi si daca tot vreti „o tara ca afara” incercati sa va schimbati mentalitatea, ca altfel nu se schimba nimic.
Noi, pe-aici, suntem asa…mai prosti, iesim in fata restaurantului sa fumam. Nu ni se pare umilitor, ci o luam ca pe o forma de respect fata de nefumatorii, copiii sau bolnavii care au venit sa manace. Precizez ca fumez un pachet de tigari zilnic, dar mi se pare NORMAL sa nu ucid pe altii cu viciul meu.
Daca vreun politist ne cere documentele de identitate, chiar pentru un control de rutina, nu il injuram, nu refuzam sa ne legitimam si nu facem film sa-l punem pe facebook, ci ii aratam actele, ca altfel riscam ameda de 206 euro sau stam o luna la arest.
Tot prosti ca noaptea suntem ca nu ne luam la harta cu controlorii, ca nu-i trimitem la origini daca cumva indraznesc sa ne ceara biletul. Ni se pare normal sa luam amenda, daca tot suntem mici infractori care vor sa circule pe banii altora.
Tot un fel de Papa-lapte suntem si cu politistii rutieri, vai de capul nostru, ca n-a mai ramas nimic din zmeii care au venit din Romania, ne-au schimbat astia de tot!
Bine ziceti cand ne spuneti sclavi. Scalvii gunoaielor suntem: plastic, hartie, sticle, toate puse pe categorii. Umilitor de-a dreptu´, nu? Un cartier din Torino se incalzeste iarna cu caldura data de gunoaie menajere, dar ce importanta are asta daca tot poti pune totul la gtamada si arunca la ghena? Vor plati generatiile viitoare, insa se pare ca pe nimeni nu intereseaza.
Cum nu toti de-aici avem palate si castele, locuim la bloc. Aici alte reguli: nu poti inchide balconul de la strada, ci doar pe ala din spatele blocului (toata lumea obligatoriu acelasi model de balcon inchis), nu-ti pui perdele de soare la balcon galbene daca tot blocul le are verzi, nu-ti vopsesti peretii in balcon ce culoare vrei tu, etc, etc. Teroristi, frate! Ce, ca la noi? Ca doar „e democratie” si apoi „e casa mea, fac ce vreau in ea”, parca astea sunt replicile cele mai des intalnite, nu?
Acum cativa ani discutiile pe tema scaunului pentru copii in masina m-au lasat perplexa. Zicea unul enervat: „Am doi copii. Cum adica? Sa nu pot lua pe nimeni in masina mea din cauza acelor doua scaunele?” Si da-i cu pasti si dumnezei. Sa mai stau sa ii explic desteptului? Noi suntem mai fraieri, ii tinem legati in scaun, ca in caz de accident sa fie protejati.
Nu ne deranjeaza camerele de supraveghere de pe strazi si nici nu facem scandal cand mergem sa ne luam cartele pentru telefon si ne cere vanzatorul cartea de identitate. Stim ca il cere cu un motiv, nu pentru ca moare de curiozitate sa ne vada poza. Obedienti ca Dancila am ajuns, asta e!
Statusul asta despre mentalitate sau despre diferentețe de mentalitate l-as putea face pe cateva pagini, dar n-are rost sa va stresez, asa ca ma opresc aici. Felicitari celor care l-au citit pana la capat.
Doina Gheorghe, Torino
Mihail Fiu, candidat la Aquila: „M-am îndepărtat definitiv de mentalitatea românească”
