Mărturisirile cutremurătoare ale Elenei, îngrijitoare în Italia care care a suferit umilințe și foame – Într-o lume în care mulți caută un trai mai bun în țări străine, povestea Elenei, o româncă plecată să muncească în Italia, ne arată cât de greu este să-ți construiești o viață departe de casă, suportând umilințe și suferințe inimaginabile. Elena a plecat din România cu speranța de a oferi familiei sale o viață mai bună, însă drumul ei a fost presărat cu încercări care i-au pus la încercare limitele rezistenței fizice și emoționale.
Mărturisirile cutremurătoare ale Elenei, îngrijitoare în Italia
Elena a avut o viață relativ stabilă în România înainte de a pleca în străinătate. Decizia de a părăsi țara nu a fost ușoară, dar circumstanțele au obligat-o să caute un loc de muncă mai bine plătit pentru a-și putea susține familia. A ajuns mai întâi în Turcia, unde a lucrat cinci ani într-o fabrică, adaptându-se complet la cultura locală, chiar acoperindu-și capul și învățând limba. Cu toate acestea, viața în Italia a fost mult mai dificilă.
► Povestea româncei care a plecat în țară după 13 ani de muncă în Italia: „A fost un coșmar”
O slujbă de coșmar în Palermo
Prima experiență de muncă în Italia a fost una de coșmar. „În Italia mi-am început activitatea la Palermo, nu știam să vorbesc italiana, eram plătită cu 500 de euro și aveam un palat de casă de curățat căci lucram pentru contesa Ana, care mă chema „servitoare” și nu pe nume”, povestește Elena. Ea descrie cum trebuia să stea dreaptă lângă masă în timp ce stăpânii mâncau, să curețe obiecte de argint cu soluții toxice și să suporte mâncarea insuficientă. „Așteptam seara, ca să iau câte o bucată de pâine de unde o aruncau și să o mănânc sub cearșaf, cu lacrimi.”
Cu curaj, Elena și-a găsit un alt loc de muncă unde avea grijă de trei persoane, dintre care una era imobilizată la pat. Deși condițiile erau dificile, a reușit să discute cu familia acestora pentru a îmbunătăți situația. „Îmi amintesc și acum că în prima zi când mi-au dat două ore libere și am ieșit, am stat pe o bancă, nu puteam să merg, eram amețită și mă clătinam, dar am ieșit afară, era o victorie!”
Elena nu s-a lăsat învinsă de greutăți și a continuat să caute locuri de muncă mai bune. După mai multe experiențe, inclusiv în nordul Italiei, și-a găsit un loc de muncă la un hotel de 5 stele în Corvara, unde a lucrat cinci ani. „Muncă multă, dar altă viață, alți bani, alți oameni.” În final, a găsit un loc de muncă stabil și bine plătit, unde este respectată și are un contract bun, scrie Gandul.ro.
Apelul către ceilalți români din străinătate
Elena își încheie povestea cu un mesaj puternic pentru toți cei care muncesc în străinătate: „Nu vă lăsați călcate în picioare de nimeni. Spuneți, vorbiți, cereți, încercați schimbările fără frică!” Ea subliniază importanța respectului de sine și a curajului de a cere drepturi într-o lume adesea nedreaptă.
Deși și-a construit o viață departe de casă, Elena nu și-a uitat rădăcinile și dorul de România. „Cine spune că nu se mai întoarce în România, că nu vrea să mai audă, că aici e casa lui și viața sa viitoare se amăgește.” Ea recunoaște că, oricât de mult ar încerca să se adapteze, va rămâne mereu un străin în Italia.
