Marco Baratto, unul din liderii Ligii Românilor din Italia, este noul preşedinte la nivel naţional al Comitetului Interţări Italia-România al “Rotary Club”. Primul club “Rotary” a apărut la Chicago ȋn 1905, fiind format din oameni care acţionează pentru binele celorlaţi. In prezent există circa 33.000 de cluburi Rotary ȋn toată lumea. Am discutat cu Marco Baratto despre proiectele pe care intenţionează să le promoveze, dar şi despre comunitatea de români în Italia şi participarea românilor la ultimele alegeri administrative din Peninsulă.
Domnule Marco Baratto, sunteţi noul preşedinte al Comitetului Italia-România al Rotary. Cum este implicat grupul Rotary ȋn viaţa socială românească?
«Grupul pe care ȋl coordonez de doar câteva luni este implicat foarte mult ȋn lumea românească, fie cel din patria-mamă – aici multe lucruri sunt ȋncă la ȋnceput – cât şi cel din diaspora. In primul caz este vorba de a lucra pentru a facilita crearea unor relaţii stabile ȋntre membrii Rotary italieni şi cei români, dar şi pentru simple relaţii pentru a realiza proiecte ȋn favoarea comunităţii ȋn care se trăieşte. În ce priveşte cadrul diasporei, suntem la primii paşi. In aceste zile, până la finele lunii mai câţiva tineri români sunt oaspeţii Districtului Rotary 20030 (regiunile Piemonte, Valle D-Aosta, Liguria) şi ȋn acest timp vor ȋntâlni români din diaspora pentru a dezvolta acţiuni care văd implicate fie cluburile Rotary, fie comunităţile româneşti din regiunile de nord-vest.»
Este doar un sens, către România, sau aveţi şi un sens invers, către Italia?
«Când am acceptat preşedinţia acestui comitet speram să schimb modul de a realiza proiecte ȋn România, mai bine zis cu membrii Rotary români. Rotary nu face opere de binefacere. Primul lucru de făcut este acela de a crea bune relaţii ȋntre membrii Rotary dintre cele două ţări, şi de a realiza proiecte. Ideea mea era aceea ca membrii Rotary din România nu trebuie să fie simpli destinatari de proiecte şi idei născute ȋn alte ţări, ci trebuie să fie protagonişti şi proiectele trebuie studiate de la egal la egal. Din fericire, colegul meu de la Comitetul Inter-ţări România-Italia, dl Costin Tancu, de la Rotary Sibiu era de acord cu această schimbare. În plus, ideea e aceea ca de acum ȋnainte proiectele să fie realizare atât pentru România, cât şi pentru Italia, iar ȋn viitor chiar pentru ţări terţe.»
Aţi vizitat câteva oraşe din România, Bucureşti, Sibiu, cât e de importantă prezenţa dvs acolo?
«Prezenţa Rotary ȋn România este importantă şi ȋn tot mai mare creştere, şi pentru că România este o ţară cu tradiţie rotariană. O tradiţie ȋntreruptă de dictatura care sufocat această naţiune. Nu putem uita că Rotary Bucureşti a fost fondat ȋn 1929 şi a trebuit să ȋntrerupă ȋntâlnirile ȋn 1939 pentru a le relua după căderea comunismului. În timpul vizitei mele la Bucureşti, a fost inaugurată renovarea maternităţii clinicii Bucur. La Haţeg am avut onoarea să duc informaţia că Rotary Club Ravenna intenţioneză să colaboreze cu RC Haţeg pentru a ȋncerca să rezolve unele situaţii legate de centrul de plasament din localitate.»
Pentru prima dată românii au avut posibilitatea să fie prezenţi pe listele electorale pentru consiliile locale. Care este opinia dvs despre rezultatele obţinute de Valentin Valdman şi Maria Stefanache (646 şi 62 voturi – n.r.)?
«Participarea românilor la alegerile comunale ca şi candidaţi este fără ȋndoială un lucru bun. Este dificil să comparăm cele două rezultate, pentru că cei doi au o istorie politică diferită, şi nu mă referer numai la faptul că sunt pe liste ȋn competiţie. Aceste două situaţii ȋmi permit să fac o analiză mai generală. Consensul nu este un lucru care se naşte din ȋntâmplare, ci trebuie ani pentru a construi ȋn jurul propriei persoane consensul necesar pentru a spera să fii ales.
Sigur, fiecare poate candida dacă doreşte, dar ȋnainte de a face un pas pentru o candidatură este bine să ȋncepi să creezi o serie de contacte. Campania electorală este un lucru care pleacă ȋntotdeauna de departe, fără a exagera că am putea spune că e nevoie să se ȋnceapă acum pentru a se prezenta la alegerile din 2016.»
Ce opinie aveţi referitor la prezenţa la urne a românilor? La Milano, de exemplu, s-au ȋnscris numai aproape 800 de români…
«Inscrierea pe listele suplimentare este un mecanism relativ complicat, care obligă persoanele să piardă o zi de lucru pentru a se putea ȋnscrie. Cred că s-ar putea demara un mecanism care, fără a schimba legea, să permită ȋnscrierea ȋn mod automat a cetăţeanului comunitar ȋn momentul ȋn care se prezintă ȋn Primărie pentru cererea de rezidenţă, sau pentru reȋnnoirea documentelor de identitate.
O altă problemă este de natură culturală. Românii rezidenţi ȋn Italia trebuie să ȋnţeleagă că dacă nu participă, chiar ca şi simpli alegători – este o pierdere atât pentru ei, cât şi pentru copii lor. Au la dispoziţie arma fundamentală pentru a influenţa societatea ȋn care trăiesc, şi această armă se numeşte "vot". Dar nu trebuie doar să ȋnţeleagă că statutul lor de cetăţeni comunitari ȋi situează pe aceeaşi treaptă cu cetăţenii italieni şi e un păcat să nu ȋşi folosească drepturile pe care li le oferă legea, ȋn primul rând votul administrativ.»
Cum vedeţi comunitatea română peste 25-30 ani?
«Va fi foarte interesant să vedem această comunitate peste 30 de ani. Va fi cu siguranţă una dintre cele mai consistente, ca număr. Vom vorbi probabil de o comunitate italo-română, o comunitate formată din tineri născuţi ȋn Italia, din părinţi români, sau din cupluri mixte. Din persoane, care educate ȋn mod corect, pot să participe din plin la viaţa din ambele culturi italiană şi română, şi să contribuie prin apartenenţa lor la două culturi la constituirea unei Europe mai bune.»
Marco Baratto s-a născut la Milano, ȋn 1974. Laureat ȋn Drept, din 1992 până ȋn 1996 a fost consilier comunal. Din 1995 până ȋn 2005 a fost preşedinte al Bibliotecii Comunale "Primo Levi" din Mulazzano, Lodi, funcţionar public pe lângă o instituţie locală, iar din 2001 este membru al Rotary Club Adda Lodigiano. Din 2011 este preşedinte la nivel naţional al Comitetului Interţări Italia-România al Rotary. In lumea asociaţiilor româneşti, este membru de onoare al Asociaţiei "Români ȋn Italia" din Milano şi al Asociaţiei "Italieni ȋn România". Este vicepreşedinte al Asociaţiei italo-române "Dacia" şi al Ligii Românilor ȋn Italia. Promotor al proiectului de ajutor "Lodi pentru Greci – pentru ajutorul comunităţii italiene din Tulcea" si membru fondator al mişcării "Europeni pentru Italia", colaborează activ cu Centrul Cultural Italio-Român din Milano. Marco Baratto a publicat o carte ȋn care se face legătura ȋntre Risorgimentul italian şi independenţa României: “Il Cammino della Libertà – Il risorgimento italiano e l’indipendenza della Romania”.
Georgiana Baciu
