Potrivit datelor bilanţului demografic publicat pe 14 noiembrie de Istat, în 2011 au fost înscrişi la evidenţa populaţiei privind naşterile 546.607 de copii, cu circa 15.000 în minus faţă de 2010. Cifra confirmă trendinţa de dimunare a naşterilor care a început în 2009.

Fenomentul, subliniază cercetătorii, este de atribuit în principal diminuării numărului de nou-născuţi cu ambii părinţi italieni, cu aproape 40.000 mai puţini faţă de 2008.

Astfel, scăderea ar fi şi mai dramatică dacă nu ar fi luaţi în considerare copiii născuţi din mame imigrate.

Româncele, pe primul loc

Având în vedere compoziţia ca cetăţenie a mamelor străine, pe primul loc ca număr de copii se confirmă româncele (18.484 de nou născuţi în 2011), pe locul al doilea marocanele (13.340), pe al treilea albanezele (9.916) şi pe al patrulea chinezoaiocele (5.282).

Distribuţia cetăţeniei părinţilor pe tipologie de cuplu relevă înclinaţia crescută de formare de familii cu copii între concetăţeni pentru comunităţile maghrebiene, albaneze, chineze şi, mai în general, pentru toate comunităţile asiatice şi africane. Spre deosebire de acestea, femeile ucrainene, poloneze, moldovence, ruse şi cubaneze imigrate în Italia demonstrează o înclinaţie accentuată de a avea copii cu parteneri italieni mai mult decât cu conaţionalii.

Într-o situaţie intermediară să situează comunitatea română, în care doua treimi dintre copii provin din cupluri de aceeaşi naţionalitate.

Numărul nou-născuţilor cu cel puţin un părinte străin a continuat să crească cu circa 5.000 pe an până în 2010 susţinând redresarea natalităţii în Italia, în 2011 s-a diminuat cu circa 2.000.

Numărul nou-născuţilor cu ambii părinţi străini, în schimb, a continuat să crească, chiar dacă în mod mai limitat faţă de anii precedenţi şi a ajuns la 79.000 în 2011 (14,5% din totalul nou-născuţilor). Dacă li se sumează acestora şi nou-născuţii din cupluri mixte se obţin 106.000 de nou-născuţi cu cel puţin un părinte străin (19,4% din totalul naşterilor).

Regiunile din Nord şi, în măsură mai mică, cele din Centru sunt cele care prezintă valori  ale fenomenului cu mult superioare mediei naţionale, adică zonele ţării cu o tradiţie migratorie mai puternică şi cu o prezenţă străină mai stabilă şi înrădăcinată.  

Peste un nou-născut din cinci dintre înscrişii la evidenţa populaţiei pentru naşteri în 2011 este de cetăţenie străină în Emilia- Romagna (24%), în Veneto şi Lombardia (22%); urmează Umbria (20%), Piemonte, Toscana şi Marche (19%). în mod contrar, în aproape toate regiunile din Sud procentul de nou-născuţi străini este cu mult mai limitat (4,6% în Sud şi 4,3% în Insule). Regiunea din Sud în care procentul de nou-născuţi de cetăţenie străină începe să asume o anumită relevanţă este Abruzzo (11%).

Scade, în rândul tuturor femeilor care trăiesc în Italia, rata de fertilitate. În rândul italiencelor a trecut de la 1,32 copii de femeie în 2008 la 1,3 de femeie în 2011, dar şi în rândul străinelor a scăzut de la 2,31 la 2,04. Istat semnalează că diminuarea care a început în 2009 s-a produs într-un cadru de conjunctură economică nefavorabilă care probabil acţionează în sensul unei amânări a naşterilor.