Leontin Cojocea, preşedintele Centrului de Asistenţă şi Servicii a Cetăţenilor Români din Italia (CASCRI) şi totodată reprezentant al Coordonamentului Naţional al Cetăţenilor Români în Italia (CNCRI) în Toscana, propune o serie de criterii obligatorii pentru cei care vor face parte din Congres.
Ce părere aveţi despre ideea organizării unui Congres al românilor de pretutindeni?
«Organizarea Congresului românilor de pretutindeni nu aş defini-o ca fiind o idee, ci doar o decizie categorică de respectare şi aplicare a legii. Organizarea congresului este o punere în aplicare a legii 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care a fost adoptată de Parlamentul României.»
Congresul al XV-lea
Ce obiective trebuie să urmărească?
«Congresului Românilor de Pretutindeni ar trebui să aibă ca prim obiectiv, având în vedere faptul că anul acesta va fi prima sa ediţie, aplicarea prevederilor articolului 7 alineatul 3 şi prevederile articolul 8 din legea sus menţionată, 299/2007. Cu ocazia primei sale întâlniri va trebui să-şi desemneze organele de conducere şi regulamentul de funcţionare, apoi să aleagă „Consiliul Românilor de Pretutindeni”, consiliu cu caracter permanent. Următorul său obiectiv ar trebui să fie prezentarea, analizarea şi propunerea către soluţionare a problematicilor, nevoilor şi necesitaţilor românilor de pretutindeni.»
V-aţi dori să participaţi? Ce aţi face dacă aţi fi „congresman”
«Desigur că mi-aş dori să particip, dată fiind importanţa acestui eveniment ce vizează românii de pretutindeni. Totodată îmi doresc să particip, dată fiind posibilitatea de a alege şi/sau a fi ales în cadrul „Consiliului Românilor de Pretutindeni”. A fi „congresman” înseamnă în primul rând a avea un rol reprezentativ. Aş continua să promovez, să susţin şi să apăr interesele şi drepturile cetăţenilor români din străinătate, dar şi afirmarea, promovarea şi menţinerea identităţii româneşti în cadrul european.
A fi român este un privilegiu şi nu înseamnă doar a fi o persoană cu cetăţenie română! A fi român este o valoare adăugată în cadrul spaţiului european, o valoare care s-a dovedit a fi fundamentală în procesul nostru de integrare. Afirmarea şi promovarea identităţii româneşti, dar şi punerea ei în valoare într-o societate mixtă pe care o putem deja numi ca fiind europeană, este fundamentală în vederea menţinerii tradiţiei strămoşeşti, culturii, limbii româneşti şi nu în ultimul rând al religiei poporului român şi a cetăţenilor săi. A fi „congresman”, în acest caz, aş putea spune că este la fel ca şi cum ai fi cetăţean român: este un privilegiu, dar şi o valoare adăugată!»
Elena Rădulescu: «Aş participa la Congres, dar vara, nu în noiembrie»
Cum credeţi că ar trebui selectaţi reprezentanţii Italiei şi a diasporei în general?
«Reprezentanţii diferitelor comunităţi de români, atât din statele membre ale Comunităţii Europene cât şi din celelalte state, în cadrul Consiliului Romanilor de Pretutindeni, cred că ar trebui să fie aleşi în baza câtorva criterii fundamentale la care pot fi adăugate şi altele prin decizie unanimă în cadrul congresului. Dintre acestea aş propune şi sublinia câteva:
- a) Cetăţenia română. Să fie cetăţean român sau cetăţean român având dublă cetăţenie iar în cazul comunităţilor etnice, să facă dovada etnie sale române.
- b) Domiciliul şi reşedinţa. Să facă dovada deţinerii unei reşedinţe în străinătate şi să fie cetăţean român cu domiciliul stabil şi/sau definitiv în străinătate, la data intrării în vigoare a legii 299 din 2007 sau cu cel puţin minim 6 luni înainte de data desemnării organelor de conducere şi a regulamentului de funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni.
- c) Reprezentant legal. Să fie, cel puţin, un reprezentant legal al unei organizaţii recunoscute sau abilitată pe teritoriul statului de apartenenţă.
- d) Activitate şi rezultate. În baza activităţii depuse şi a realizărilor obţinute în cadrul organizaţiei sau organizaţiilor pe care le reprezintă, pe teritoriul statului de apartenenţă.
- e) Competenţa şi profesionalitate. În baza competentelor, profesionalităţii, experienţei şi cunoştinţelor dobândite prin activitatea depusă în cadrul diferitelor organizaţii reprezentative şi/sau reprezentate pe teritoriul statului de apartenenţa şi/sau în România.
- f) Cazierul judiciar. Să nu aibă condamnări penale sau procese penale în curs la data propunerii şi/sau numirii în funcţie în cadrul Consiliului Romanilor de Pretutindeni.»
Adrian Chifu: «Toţi consilierii locali trebuie să facă parte din Congres»
Pe cine aţi propune să participe din Italia?
«La întrebarea aceasta v-aş răspunde: Pe toţi cei care întrunesc criteriile menţionate mai sus, iar de ales, i-aş alege pe cei mai buni ! Însă dacă ar trebui să vă răspund şi să propun criteriile în baza cărora ar trebui să fie selecţionaţi şi/sau invitaţi participanţii la acest congres, cred că ar trebui ţinut cont în primul rând de criteriul de reprezentativitate legală a acestora şi a sectorului de activitate şi abia după aceea de reprezentativitatea ca persoană fizică.
Participanţii la Congresul Românilor de Pretutindeni cred că ar trebui să fie:
- a) Reprezentanţi ai Guvernului României;
- b) Reprezentanţi ai Parlamentului României;
- c) Reprezentanţi ai Partidelor Politice din România;
- d) Reprezentanţi legali ai comunităţilor etnice româneşti, ai minorităţilor naţionale şi etnice româneşti din statele vecine şi Balcani;
- e) Reprezentanţi legali ai comunităţilor româneşti din toate statele lumii, unde acestea există şi au desemnat un reprezentant legal;
- f) Reprezentanţi legali ai diferitelor organizaţii şi asociaţii reprezentative româneşti sau cu caracter românesc, constituite prin act notarial public, recunoscute şi/sau acreditate în mod oficial de către instituţiile statelor pe teritoriul cărora au fost constituite. (organizaţii guvernamentale şi publice, organizaţii non-guvernamentale, fundaţii, asociaţii, organizaţii naţionale şi/sau internaţionale, mass-media)
- g) Reprezentanţi oficiali ai cultelor religioase şi ale Bisericilor româneşti din străinătate, recunoscute în mod legal şi/său oficial în România.
Sperăm cu toţii ca principiul „pacta sunt servanda”, pe care se bazează atât legea care reglementează organizarea acestui eveniment cât şi activitatea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, va fi respectat de către toţi cei implicaţi în acest proces de susţinere şi reprezentare a Diasporei Româneşti şi că noi, toţi cei direct interesaţi, românii de pretutindeni, împreună cu instituţiile Statului Român vom reuşi să punem bazele şi să consolidăm un sistem reprezentativ şi de ce nu şi cu un rol executiv la nivel de Diaspora.
Sper că pe viitor, Italia, dat fiind numărul însemnat de cetăţeni români prezenţi pe teritoriu, organizaţii reprezentative româneşti dar şi activităţile acestora, să fie chiar ţara gazdă cu ocazia organizării următorului Congres al Românilor de Pretutindeni.»
Andi Rădiu
