Pe perioada verii, mii de români vin în Italia să lucreze, în special în stabilimentele sau hotelurile situate pe litoral. O familie din Iași lucrează pe perioada verii, de mai bine de cinci ani, în insula Stromboli. Maria Doboș, 49 de ani, și copiii ei, Elena Doboș, 24 de ani și Iosif Doboș de 23 de ani au lucrat în ultimii cinci ani, în fiecare vară, la un hotel de patru stele, considerat cel mai luxos de pe insulă. Vulcanul Stromboli, una din insulele arhipeleagului Eolian, se află la 30 km nord de Sicilia. Poziția și activitatea i-au adus porecla de far al Mediteranei.
Maria Doboș a venit în Italia în anul 2000 pe un traseu încâlcit. „Am rămas fără serviciu în 1993, nu mai găseam alt loc de muncă și am fost nevoită să caut de muncă în străinătate, deoarece voiam ca cei trei copii să poată merge la școală și să aibă un viitor mai bun. Destinația a fost Roma, unde locuia o rudă. A fost ca o aventură. Am plecat din România cu viză turistică, colectivă până în Austria. La Viena am luat avionul până în Damasc-Siria, unde am stat 3 zile și 4 nopți. Cu avionul m-am întors apoi în Viena, de unde am luat un autocar cu destinația Veneția. De la Veneția am luat trenul și am ajuns în Roma.”
Până să ajungă în Stromboli, Maria a avut multe de pătimit. „În Italia au început problemele pentru că nu cunoșteam limba și nu găseam de lucru. După o lună și jumătate am găsit de lucru la o familie de cinci persoane, intelectuali, cu funcții importante în societatea italiană, dar care m-au tratat într-un mod, puțin spus, inuman. Primeam o farfurie de paste fierte cu două zile în urmă, sau orez alb, fără unt sau ulei. Munceam 10 ore pe zi. În trei luni de zile am slăbit 11 kg. După câteva luni, mi-am gasit de lucru pe insula Stromboli, ca spălător de vase la un hotel- restaurant de 4 stele, din iunie pana în septembrie. Am revenit în iunie 2005, pe post de ajutor de bucătar, iar din luna august a aceluiași an am fost angajată ca bucătar. De-atunci nu mi-am mai schimbat locul de muncă și mă întorc în fiecare an cu plăcere.”
„Am găsit de lucru la o familie de cinci persoane, intelectuali, cu funcții importante în societatea italiană, dar care m-au tratat într-un mod, puțin spus, inuman. Primeam o farfurie de paste fierte cu două zile în urmă, sau orez alb, fără unt sau ulei.”
Oaspeți faimoși
Maria a avut posibilitatea să cunoască și să prepare diferite rețete pentru persoane faimoase. „Pe lângă faptul că se castigă foarte bine, am plăcerea de a lucra pe o insula faimoasă, vizitată de mari personalități. I-am văzut pe președintele Republicii italiene, Giorgio Napolitano, apoi Dolce&Gabbana, Giorgio Armani, Naomi Campbell, si mulți altii, pentru care am bucuria și satisfacția să le pregătesc specialitățile culinare specifice zonei mediteraneene.”
Maria se declară mulțumită și pentru cel puțin doi ani are intenția să se întoarcă. „Din 2005, când am început să lucrez ca bucătar, mă simt ca la mine acasă. Patronii mă tratează cu mult cu respect, colegii sunt înțelegători, ne ajutăm și comunicăm foarte bine. Consider că acest raport l-am construit datorită faptului că sunt o persoană corectă și cinstită și-mi duc sarcinile cu responsabilitate. Mă rog să pot să mai muncesc încă un an, doi, să-mi văd copiii la casa lor și să ajung să mă liniștesc acasă, să-mi cresc nepoțeii. În cele șapte luni cât stau departe de casă îmi lipsește doar soțul.”
Vacanță la muncă
Elena Doboș este studentă la Iași, la facultatea de finanțe-contabilitate și a venit prima dată în Italia în 2006 și de atunci nu a lipsit nicio vară. „Prima dată am venit pentru o lună în vacanță în 2006, când eram primul an la facultate în Iași. în 2007 m-am întors dar de data aceasta venisem să muncesc. Din 2007 până acum am lucrat ca ospătar pe timp de vară la același restaurant unde lucrează mama mea.”
Elena nu a avut mari greutăți la fel ca mama ei. S-a adaptat repede și este foarte mulțumită. „Mi-a fost greu până m-am adaptat: un mediu nou pentru mine, o altă limbă pe care, de altfel, o înțelegeam dar nu o vorbeam și mi-a fost greu pentru că era primul an când munceam. Mă voi întoarce mereu aici dacă mi se va oferi oportunitatea.”
I s-a întâmplat să-l servească la masă pe Președintele Italiei, Giorgio Napolitano, fără să știe. „În 2008 ca oaspete la cină a fost Președintele Giorgio Napolitano, pe care l-am servit la masă ca pe un client obișnuit, în timp ce toți colegii mei erau agitați ca serviciul sa fie impecabil. Mai apoi am aflat cine era, dar se pare că nu au fost probleme pentru că la sfârșit domnia sa a acceptat să facă și o fotografie cu noi.”
„În 2008 ca oaspete la cină a fost Președintele Giorgio Napolitano, pe care l-am servit la masă ca pe un client obișnuit.”
Barman la patroni
Iosif Doboș a venit în Italia pentru a avea noi experiențe și pentru independență financiară. A ajuns alături de mama sa și sora, a reușit să facă cursuri de specializare pentru meseria de barman și este și el foarte mulțumit. Începutul perioadei în Italia a fost puțin mai greu dar s-a adaptat. „Am întâmpinat greutăți la început datorită schimbării mediului, persoane noi cu caractere diferite și dificile. Mi-a fost greu și cu limba la început deoarece înțelegeam puțin dar nu vorbeam. Am venit în Italia pentru prima dată în iunie 2006 pentru 3 luni, timp în care am spălat vase într-un restaurant din nordul Siciliei, după care m-am întors în țară.
Am revenit în Italia, în Toscana în 2007, am lucrat în construcții timp de 5 luni, după care am revenit la același restaurant din Sicilia. Aici am fost reprimit foarte bine și după o lună de muncă mi s-a propus să fac ore suplimentare în clubul patronilor ca ajutor de barman. Si până în ziua de astăzi lucrez timp de 6 luni, în fiecare an, la acelasi restaurant. Mai am ceva de rezolvat: să-mi continui studiile la facultate. Le-am întrerupt și- mi pare rău. Oricum nu e târziu să le reîncep.”
Andi Rădiu
