Românii din Spania au reuşit să aibă candidaţi la alegerile europarlamentare, ipoteză care în Italia este deocamdată o utopie. Partidul Libertăţii Individuale (P-LIB) din Spania a anunţat primii candidaţi din lista sa pentru alegerile parlamentare europene din data de 25 mai. Cap de listă este preşedintele partidului, Juan Pina, iar pe locurile trei şi patru se află doi liberali români: Gelu Vlaşin şi Roxana Nicula. Aceasta este cea mai înaltă poziţie atinsă vreodată de către cetăţenii români într-o listă electorală spaniolă la Parlamentul European, anunţă un comunicat al partidului.
Iată de ce nu avem un român în Parlamentul italian
Gelu Vlaşin, scriitor
Comitetul Electoral P-LIB, în conformitate cu decizia luată în Conferinţa Electorală a partidului, care a avut loc în data de 18 ianuarie, i-a acordat a treia poziţie pe listă lui Gelu Vlaşin, care şi-a asumat funcţia de Coordonator pentru Comunităţile Straine a partidului la începutul anului 2014.
Gelu Vlaşin, 48 de ani, rezident în Spania de mai bine de zece ani, este membru al Delegaţiei Permanente a PNL Diaspora. În acelaşi timp, este un lider cunoscut în mişcarea asociativă a comunităţii româneşti din Spania, şi este vicepreşedinte al Fedrom. Vlaşin, scriitor şi jurnalist specializat în noua tehnologie, este un cunoscut scriitor, autor a numeroase cărţi publicate în România.
Gelu Vlaşin este născut în comuna Telciu din Bistriţa Năsăud. El a primit, în ianuarie 2012, Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler, la propunerea Ministrului Culturii, ”în semn de apreciere pentru talentul şi dăruirea de care a dat dovadă în întreaga sa carieră literară, pentru promovarea culturii româneşti în lume şi implicarea sa constantă în strângerea legăturilor dintre românii aflaţi peste hotare”.
Roxana Nicula, femeie de afaceri
Pe locul patru la candidatura liberala spaniolă, Roxana Nicula este una dintre principalii lideri ai P-LIB, şi una dintre membri fondatori ai partidului în iulie 2009. Aleasă în 2010 şi 2012 ca membru al Comitetului Executiv Federal de către liberalii spanioli, conduce în acest moment Secretariatul Acţiunii Cetăţeneşti, a cărei misiune este de a gestiona relaţiile P-LIB cu diverse mişcări şi organizaţii ale societăţii civile.
Roxana Nicula a venit în Spania în anul 1998 şi este antreprenoare în sectorul conţinutului digital. A candidat la alegerile generale din 20 noiembrie 2011 pe poziţia a doua la Congresul Deputaţilor pentru circumscripţia Madrid, pe lista în care prima poziţie a ocupat-o Diego Ruiz.
Partidul Libertăţii Individuale (P-LIB) este unicul partid politic spaniol prezent în Internaţionala Liberală, care trebuie să ratifice intrarea sa luna viitoare în al 59-lea congres, la Rotterdam. În federaţia mondială a partidelor liberale, P-LIB este partener, prin urmare, al partidului PNL român.
Liberalii spanioli încă nu au reprezentanţi în parlament şi se organizează în toată Spania pentru a candida la următoarele alegeri locale şi autonomice din 2015. În localităţile în care există comunităţi mari de români, P-LIB şi-a manifestat dorinţa de a avea sprijinul liberalilor români pentru poziţii de o mare relevanţă şi chiar să conducă nominalizările în cazurile oportune.
P-LIB se opune xenofobiei împotriva comunităţii româneşti şi contra oricărui grup, consideră ca românii contribuie într-o manieră foarte importantă la generarea bunăstării în Spania.
Liberalii spanioli doresc ca românii să rămână în Spania, şi se străduieşte să promoveze măsurile economice urgente pe care marile partide le resping dar care sunt unicele măsuri cu capacitatea de a ne întoarce pe toţi, atât spanioli cât şi români, pe calea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă: O scădere drastică a impozitelor, reducerea volumului şi costurilor Statului, şi eliberarea reală a economiei pentru ca numărul întreprinzătorilor autonomi şi a firmelor mici şi mijlocii să crească, pentru că doar aşa putem combate şomajul.
În acele cazuri în care cetăţenii români vor prefera însă repatrierea, P-LIB considera necesar să se ia măsuri astfel încăt să se permită înapoierea parţială a impozitelor plătite în Spania, pentru ca aceste persoane, odată întoarse în România, să poată întreprinde activităţi productive.
