Gazeta Românească împlineşte 10 ani. În decembrie 2001, apărea primul număr al publicaţiei, la acea vreme cu apariţie lunară. Intenţia editorului era de a oferi românilor informaţii cu privire la legislaţia din domeniul imigraţiei din Italia. În iulie 2002 a apărut Legea Bossi – Fini, cunoscută ca „Sanatoria”, cu ajutorul căreia zeci de mii de români şi-au făcut permis de şedere.
Odată cu încheierea procedurilor Sanatoriei, Gazeta risca să rămână fără obiect de activitate. Aşa a apărut ideea transformării Gazetei într-un ziar adevărat, dedicat comunităţii româneşti. Publicaţia a avut mare succes, aşa încât în aprilie 2003 a devenit bilunară, pentru ca din martie 2004 să devină săptămânal. În urmă cu doi ani a apărut varianta electronică a ziarului, www.gazetaromanească.com, un site în continuă creştere, cu mare succes la public.
Paginile de legislaţie au rămas un capitol important în economia ziarului, până când România a intrat în Uniunea Europeană şi românii au scăpat de teroarea birocraţiei permiselor de şedere. Număr de număr, am consemnat în paginile acestui ziar faptele comunităţii. Bune şi rele. Români de ispravă şi români infractori. Pe cei infractori îi găseam mereu în presa italiană. Pe cei buni i-am căutat şi i-am descoperit, altfel până şi noi ajunsesem să credem că locul nostru în ziare este la cronica neagră. Şi acum, revista presei italiene scrie, în 90% din cazuri, sau şi mai mult, doar despre infractorii români.
Gazeta Românească a devenit, în timp, un punct de referinţă, un loc geometric de întâlnire a comunităţii, o oglindă în care să ne vedem aşa cum suntem, nici mai buni, nici mai răi. Am dat, de-a lungul timpului, un chip şi o voce comunităţii româneşti din Italia.
Nu ne-am ocupat doar de informarea pasivă a cititorilor. Gazeta participat la campanii importante pentru români şi pentru străini în general, cum ar fi promovarea dreptului la vot al străinilor, combaterea muncii la negru şi a accidentelor de muncă, combaterea rasismului şi încurajarea organizării comunităţii, denunţarea neregulilor la consulate şi Ambasadă.
Au fost momente critice în aceşti ani. Cazul Mailat a creat animozitate în Italia contra românilor, manifestată în presă, pe stradă, la locurile de muncă. Am încercat să prezentăm toate poziţiile, în primul rând pe cele ostile, pentru a înţelege cum ne putem apăra. După alte cazuri, Caffarella, Guidonia, am avut iniţiativa unei prime pagini în care am inversat planurile: italienii care ucid, violează, jefuiesc români. O primă pagină şocantă, care a creat multe polemici, dar care a atras atenţia asupra pericolului demonizării unui întreg grup etnic.
Cel mai recent caz, melodia „Zingaria” a lui Zlatan de pe Radio 105 a arătat cât de important este un ziar al comunităţii în combaterea rasismului.
În paginile Gazetei am oferit spaţiu celor care au avut de suferit de pe urma rasismului, a accidentelor de muncă, celor neplătiţi de patroni care au ales să protesteze, singuri sau în grup,. Am consemnat astfel primele greve ale românilor din Italia, iar sindicaliştii au avut mereu spaţiu pentru apelurile şi sfaturile lor către comunitate.
Femeile care muncesc în casele italienilor au devenit subiecte de articole, din care am aflat adevărata viaţă, plină de suferinţă, a celor 500.000 de „badante românce” venite la muncă în Italia.
Am scris despre întreprinzători de succes, oameni plecaţi de jos, care au dormit mai întâi sub poduri sau în maşini abandonate, înainte de a pune pe picioare afaceri profitabile cu cifre de afaceri de milioane de euro. Am scris despre deţinuţi, despre explozia de sinucideri, am publicat cazurile celor care spun că au fost nedreptăţiţi de justiţia italiană. Am promovat asociaţiile româneşti, implicându-ne în multe încercări de coagulare a forţelor din comunitate. În fine, am susţinut românii care au vrut să intre în politică, candidând la alegerile locale din Italia, şi partidele românilor din Italia şi filialele partidelor româneşti deschise aici.
Când cineva va scrie istoria comunităţii româneşti din Italia, cu siguranţă Gazeta Românească va fi principala sursă de informare. În spatele acestui ziar se află o echipă de oameni inimoşi care, în ciuda mijloacelor materiale destul de modeste, au asigurat mereu un conţinut de excepţie pentru paginile ziarului.
Mulţumiri speciale pentru Miruna Căjvăneanu, Andi Rădiu, Crina Suceveanu, Mădălina Caraveţeanu, Georgiana Baciu, Daniel Neamu, Ruxandra Drăgoescu, Victor Druţă, Viorica Nechifor.
Cele mai importante mulţumiri sunt însă pentru cititorii noştri, fără de care Gazeta nu ar putea exista.
Duminică 27 noiembrie, în cadrul spectacolului organizat la Roma de Asociaţia Românilor din Italia, Gazeta Românească va acorda mai multe diplome de merit, cu ocazia împlinirii celor 10 ani de apariţie.
La mulţi ani, Gazeta Românească!
Sorin Cehan
