Sute de români care locuiau şi munceau în localităţile italiene afectate de cutremurul din duminică, din regiunea Emilia Romagna, au rămas pe drumuri. Fără case şi fără un loc de muncă, mulţi dintre ei se gândesc să se întoarcă acasă.
În taberele de corturi şi sălile de sport puse la dispoziţia sinistraţilor, românii au refuzat să intre. Cei care nu au casele afectate vor trebui să aştepte minim două luni pentru a relua munca în zonele afectate de cutremur. Nu este clară situaţia şcolară a copiilor care ar fi trebuit să termine cursurile la mijlocul lunii iunie.
Sute de români sinistraţi după cutremurul din Emilia Romagna
În localitatea Mirandola, câţiva români au fost găzduiţi în corturi şi la sediul Caritas. „În Mendola numărul românilor depăşeşte 600. Din câte ştiu eu, câţiva au apelat la locurile organizate în tabăra de corturi iar pe unii i-am ajutat să stea provizoriu la Caritas. Majoritatea însă au plecat la prieteni sau rude, în oraşele din apropiere, Modena, Bologna sau Ferrara. Mulţi se gândesc să se întoarcă acasă, în România.”, ne-a declarat preotul Andrei Meseşan.
Am stat de vorbă cu mai mulţi români din San Felice sul Panaro, localitate grav afectată de cutremur, în special în centrul istoric. În toată zona care înconjoară centrul a fost interzisă intrarea persoanelor, inclusiv a rezidenţilor.
Unul dintre ei, un român, originar dintr-o localitate din Moldova, Neculai Juravle, 35 ani, ne-a declarat: „De când am ieşit din casă, în dimineaţa cutremurului, nu a putut reintra să-mi iau câteva haine, lucruri necesare sau documentele. Din fericire am câţiva prieteni care ne-au primit pe mine şi familia să stăm peste noapte, dar nu putem intra în casă.
Am cerut celor din Protecţia Civilă să mă însoţească, dar procedura este greoaie, trebuie aprobare de la poliţie, nici eu nu am înţeles prea bine. Cert este că locuinţa mea a fost grav afectată şi există pericol mare. Stau şi eu în preajmă şi sper să-mi recuperez măcar documentele. Nu am apelat la corturi, nu ştiu ce voi face în viitorul apropiat, ce se va întâmpla cu şcoala copiilor, e inutil să-mi cereţi amănuntele astea.” ne-a declarat Juravle, profund îngrijorat de soarta sa şi a familiei.
Cătălin şi Alexandru Chindriş (foto dreapta), originari din comuna Cajvana, Suceava, rezidenţi la San Felice, nu vor uita niciodată spaima din seara cutremurului.
„Cutremurul a început în jurul orei 1 dimineaţa. Eu atunci am simţit-o prima dată. La 4 dimineaţa însă a fost ceva de groază. Paturile s-au înălţat la 15 centimetri de podea. În curte avem şi o fântână iar când am ieşit am văzut cum iese apa din fântână, aşa de mult se înălţase. N-am întâlnit aşa ceva niciodată în viaţa mea. Momente de coşmar.
Casa în care locuim nu a fost afectată, e o clădire mai nouă dar lucrurile aşezate pe dulapuri sau mese au căzut peste tot. Ne-am speriat foarte tare. Din fericire pentru noi, eu cu fratele meu mai mic lucrăm la piaţa de engross din Bologna şi acolo nu s-a întâmplat nimic. Vom lucra în continuare, nu e cazul să plecăm acasă sau să ne adăpostim în corturi.
Nici măcar la ajutoarele alimentare nu vreau să apelăm, deşi am putea. Le lăsăm celor care au cu adevărat nevoie. Sunt destui. Îngrijoraţi suntem pentru lucrurile din casa unui frate de-al nostru care locuia în centrul istoric. Acum nu putem intra, nici măcar însoţiţi.”
„Plecăm acasă”
O familie de români, şoţ, soţie şi doi copii, locuiau într-un apartament situat în centrul istoric la San Felice, care s-a dărâmat. „Chiar lângă biserică şi castel, monumente istorice a căror imagini au fost văzute în toată lumea. Mai toate ziarele au pus fotografia cu ceasul rupt.”, ne-a declarat Vasile Cozar.
Familia Cozar este originară din Maramureş şi locuieşte de peste 10 ani în San Felice. Vor mai rămâne câteva zile, să vadă ce pot face cu lucrurile rămase în interiorul casei afectate de seism, cu documentele şi vor pleca în România. Au povestit şi ei momentele de groază prin care au trecut. „M-am trezit cu televizorul, care are mai mult de un metru, peste mine. Am sărit urgent din pat şi primul gând mi-a fost la copil. L-am prins de picioare, m-am pus în primă instanţă, cât a durat cutremurul, sub tocul uşii, că aşa ştiam că se procedează.
Soţia sa a văzut şi căderea turnului bisericii şi a peretelui castelului din centrul istoric. „Când am ieşit din casă, chiar atunci s-au dărâmat turla bisericii şi peretele, foarte aproape de mine… era şi un zgomot infernal, pe care nu-l mai auzisem până atunci. Clipe reale de groază!”
Soţii Cozar sunt hotărâţi să se întoarcă acasă, în România, cel puţin până în toamnă. „La mine la muncă activitatea e oprită pentru că s-a dărâmat un perete. Oricum, două luni nu există activitate. Nici nu ştiu dacă vom primi bani sau ajutoare de la statul italian pentru perioada asta. Aveam contract de muncă până în luna august. Nu ştiu dacă asta contează sau nu.”, ne-a spus soţia lui Vasile.
Daniel Buticaş, 40 de ani, este rezident în San Felice de 12 ani. Casa nu i-a fost afectată, dar fabrica unde lucra şi-a întrerupt activitatea. „Copiii au întrerupt şcoala, habar n-am dacă şi când o vor începe. Eu mi-am pierdut locul de muncă pentru o bună perioadă de timp. Habar n-am ce să fac. E adevărat că imobilul unde locuiesc nu a fost afectat, dar în casă totul e căzut, spart sau distrus. În plus, cu ce mai plătesc chiria, cu ce mai întreţin familia?”
Transport gratuit
În toate cele trei localităţi vizitate am fost însoţit de către Călin Cincu, responsabil al sindicatului Federimmigrati (tel. 392 272 1079), care a dorit să ia legătura cu cât mai mulţi români afectaţi de cutremur, cărora le-a promis transportul gratis în România.
„Avem această posibilitate, am discutat cu colegii mei din sindicat şi am găsit această soluţie. Dacă se vor găsi persoane care au nevoie de transport şi nu au posibilităţi materiale, îi vom organiza în transporturi gratuite. Ceea ce am văzut în locurile afectate de cutremur m-a impresionat teribil şi suntem mai hotărâţi ca oricând să le dăm o mână de ajutor românilor noştri.
Vom încerca să stabilim şi o legătură cu consulatul din Bologna, ca în momentul în care va exista un transport să li se asigure şi documentele în regim de urgenţă pentru cei care le-au pierdut. Sper să găsim înţelegere. De recrutarea românilor care doresc să plece în ţară se va ocupa direct la faţa locului, preotul Andrei Meseşan (tel. 328 403 6001), care locuieşte la Ostiglia, în apropiere de Mirandola, una dintre localităţile cele mai afectate.”
Numărul de urgenţă 24h/ 24 al Consulatului de la Bologna
Deputatul William Brînză ne-a transmis marţi 22 mai că va veni urgent în Italia şi că va încerca să aducă şi ajutoare. „Voi lua legătura cu preoţii, cu dumneavoastră, jurnaliştii care aţi fost la faţa locului şi până la sfârşitul săptămânii voi veni să-i ajut cum pot, să le ascult problemele şi să încerc să le dau soluţii.”
Text şi foto: Andi Rădiu