Elena Ghinea are 38 de ani, este născută la Urziceni, în judeţul Ialomiţa. Locuieşte împreună cu soţul ei la Pistoia, regiunea Toscana. Este în Italia din 2004, urmându-şi soţul deja rezident de ceva timp.
„Am decis să vin în Italia alături de soţul meu, deja de doi ani, pentru că o familie este unită când membrii săi sunt împreună. Copiii, doi băieţi, i- am adus dupa un an şi jumătate iar în 2010 familia noastră s-a mai mărit cu un membru, o fetiţă superbă.”
Începuturile perioadei italiene au făcut-o să cunoască greutăţile femeilor românce venite să muncească pentru a-şi întreţine familia. Ca majoritatea, a muncit la început ca „badante”.
„Am început ca asistentă bătrâni şi menajeră. E ceea ce fac mai toate femeile venite singure în Italia sau la început, când nu cunosc limba şi obiceiurile. M-am lovit nu numai de greutăţile legate de locul de muncă, dar şi de mentalitatea pe care am întâlnit-o aici.
Lucruri simple, dar care au valoare pentru mine, cum ar fi de exemplu faptul că nu mă obişnuiam să trec pe lângă un vecin fără să salut. Ceea ce aici se întâmplă foarte des. Oricum, pe de o parte am avut noroc că am întâlnit o familie de treabă, care mi-a făcut toate documentele necesare muncii legale. Am mai lucrat apoi într-o brutărie, am făcut asigurări, iar de curând am început cursurile de asistent medical.”
„Nu putem fi uniţi”
Românca e dezamăgită de comportamentul unor conaţionali şi consideră că pentru a fi o comunitate puternică şi unită, românii trebuie să participe mai mult la viaţa socio-politică a localităţilor unde trăiesc şi muncesc. „Aici am cunoscut români din diferite colţuri ale României. Din păcate avem o problemă: nu putem fi uniţi, cu toate neajunsurile şi greutăţile pe care le întâmpinăm aici, departe de ţară.
Cu toate astea am reuşit să organizăm câteva manifestări culturale. Unul dintre spectacole chiar m-a emoţionat şi nu doar pe mine. Românii prezenţi, circa 25 de familii şi-au adus aminte de cântecele româneşti, de tradiţiile de acasă şi a îmbrăca un costum popular sau a cânta un cântec românesc, încă ne mai emoţionează. Acea sărbătoare este prima dintr-un şir de alte manifestări pe care vrem să le organizăm aici. Prima ar fi de 1 iunie, de ziua copilului.”
„Susţin crearea unui loc de întâlnire a românilor”
Emilia Ghinea ne-a povestit contextul care a favorizat intrarea ei pe listele unui partid, pentru alegerile locale din 6-7 mai de la Pistoia.
„Mergând la o întrunire organizată de un prieten comun, Robert Araveicei, s-a propus ca cineva să candideze pe listele Terzo Polo UDC care va susţine pentru funcţia de primar pe Alessio Bartolomeo. Am decis să intru în joc, mai ales că mulţi dintre prietenii mei m-au stimulat şi m-au încurajat să încerc. Când ai alături oameni pe care te poţi baza, ai şi curajul de a intra într-o asemenea competiţie electorală. În plus, comunitatea de români din Pistoia are peste 2000 de rezidenţi iar necesitatea unui român în consiliul local e tot mai mare. „
Ca punct principal al campaniei sale, Elena Ghinea propune crearea unui punct de informare în cadrul primăriei şi crearea unui sediu pentru imigranţii din oraş. „Să nu uitaţi că vorbiţi cu o fostă „badante” şi că de acolo am simţit ce înseamnă să fii singură şi neajutorată. Tocmai de aceea susţin crearea unui loc de întâlnire a românilor şi nu numai, pentru a organiza mai usor tot felul de acţiuni, de manifestări culturale. În plus, primăria trebuie neapărat să aibă un birou de informare a străinilor. Legislaţia e o mică necunoscută pentru italieni, nu mai spun de străini în general.”
A.R.