Magdalena Ion are 23 de ani, se află în Italia de la 7 ani. A terminat aici ciclul de studii și acum studiază la Conservatorul Fiesole.
Dar de luni de zile nu a reușit să găsească o casă de închiriat, nici în municipiul Prato, nici în municipiile vecine Quarrata, Agliana, Montale, Campi. Pentru că s-a născut la Brăila, în România, transmite TV Prato.
„Pe platforme care sunt binecunoscute pentru găsirea de case de închiriat – spune ea – „să nu fii străin”este una dintre cerințe și, în orice caz, chiar și acolo unde nu este specificat, de multe ori agenții imobiliari aflați la prima vizită sunt cei care o spun. A trebuit să renunț la cinci sau șase case potențiale pentru asta și știu că mulți străini cu domiciliul în Italia, care lucrează și plătesc impozite aici de ani de zile, au aceeași problemă ”.
Magdalena povestește despre modul în care ea și familia ei s-au simțit umiliți pentru prima dată când li s-a spus că chiria era rezervată italienilor.
„Prima dată m-am lăsat prins nepregătită; Am simțit un sentiment de rușine cu privire la originile mele. A fost instinctiv și imediat, nu am analizat corect situația ”, scrie ea într-o postare lungă în limba italiană pe Facebook.
«Mă trezesc scriind această postare după ani de viață în bula mea fericită făcută din integrare și incluziune, deoarece circumstanțele vieții m-au determinat să înfrunt trista realitate.
Locuiesc în Italia de la 7 ani, mi-am început ciclul de studii începând cu liceul, gimnaziul, liceul și am continuat cu universitatea; Am lucrat pentru a-mi permite studiile ca orice adult tânăr, plătind impozite și așa mai departe.
Mă pot considera norocoasă că nu am experimentat niciodată episoade semnificative de rasism în viața mea scurtă, nimic care să nu-mi compromită bula fericită. Până astăzi.
Din motive personale trebuie să ne mutăm; De luni de zile a fost o căutare disperată pentru o casă / apartament / altul de închiriat, care poate găzdui o familie de 4 persoane.
Până aici totul ar fi în ordine, dacă nu ar fi fost faptul că aceste patru persoane s-au născut în România, ceea ce pentru multe agenții imobiliare pare a fi un punct negru deloc indiferent.
M-am trezit interacționând cu reprezentanții unor agenții, rămânând la telefon chiar și câteva zeci de minute bune ca urmare a unei bune relații umane și după descrierea obișnuită a casei, atmosfera se prăbușeste cu precizarea „proprietarul nu vrea străini, vrea strict italieni ”.
Prima dată m-am lăsat prins nepregătită; Am simțit un sentiment de rușine cu privire la originile mele. A fost instinctiv și imediat, nu am analizat corect situația.
Cu jenă, am subliniat că sunt româncă și mi s-a spus că nu păream deloc una, că păream o persoană de calitate (pentru că românii sunt de obicei cei care fac scandal, nu?) și că va face tot posibilul pentru a-l convinge pe proprietar să ÎMI PERMITĂ o vizita. Pentru mine, infractoarea…
Nu am mai primit răspuns.
A fost un episod în care m-am simțit umilită și l-am făcut și pe agent să se simtă așa, el petrece o jumătate de oră lăudând casa și vorbind despre acest lucru și despre faptul că proprietarul că nu vrea străini, ca să descopere că a făcut o conversație foarte plăcută cu o străină…
Cu toate acestea, cel mai jignitor episod este un altul:
Ajungem la un acord să ne întâlnim pentru a vizita casa, și sosesc cu mama mea. Ne place, apartament frumos, spațios și luminos, ni se oferă sfaturi despre cum să-l mobilăm, să punem câteva panouri.
„Ne sfătuim și vă comunicăm”, concluzionăm cu mama mea. Cu toate acestea, agentul ține să precizeze că proprietarul nu vrea absolut străini.
Acum mi se pare amuzant, așa că m-am grăbit să-i spun că se află în fața a două românce.
Este de la sine înțeles că a devenit furios. Dar asta nu e totul. Părăsind apartamentul mă întorc și îl întreb dacă acest proprietar de top acceptă animale:
„Dacă vă acceptă pe voi, cu siguranță nu va avea nicio problemă în acceptarea animalelor”.
Ei bine, domnilor, închei cu această frumoasă frază de înaltă cultură și respect, deoarece sângele îmi fierbe.”, a scris Magdalena Ion.
