Românca Gianina Ghiuţă, mediator cultural la Guidonia şi profesoară de limba română, a primit un premiu special în cadrul unei manifestări culturale multietnice, desfăşurate la Roma, cu ocazia sărbătorii naţionale a Ucrainei. Pasionată de folclorul românesc şi de tradiţiile noastre, Gianina a fost invitată să prezinte un program cu totul special: un dans tradiţional indian.
Pasiune pentru tradiţiile indiene
"Pasiunea pentru tradiţiile indiene o am de mică. La patru ani, am descoperit printre discurile mamei, între Maria Ciobanu şi Irina Loghin, un album al Narghitei (pe numele adevărat Maria Amarghioalei, cântăreaţă şi dansatoare româncă specializată în muzică indiană – n.r.). Aşa am început să cânt, imitând-o. Eram îndrăgostită de vocea ei, de melodiile ei".
Întâlnirea cu Narghita
După câţiva ani, timp în care a învăţat pe de rost melodiile Narghitei, Gianina a avut ocazia să o cunoască personal pe artistă: "Eram în clasa a patra, a venit în spectatol la Bacău. Eu am pregătit un buchet de flori şi i l-am înmânat pe scenă. I-am zis, atunci, că şi eu pot cânta ca ea. Aşa am ajuns să facem duet improvizat, împreună. A rămas impresionată, ştiam toate versurile", îşi aminteşte Gianina.
Pasiunea pentru India a determinat-o să studieze cultura şi tradiţiile orientale, descoperind, cu timpul, "semnificaţia profundă a cântecelor, a dansului". "Indienii au reuşit să-şi păstreze integral cultura milenară, să-şi păstreze rădăcinile. Fiecare gest, fiecare cuvânt are în spate un simbol. Şi noi, românii, am avut multe tradiţii şi obiceiuri pe care din păcate le-am pierdut", ne spune românca.
Absolventă a Facultăţii de Teologie, Gianina şi-a cultivat şi pasiunea pentru muzica sacră, în paralel cu cea pentru ritmurile tradiţionale indiene. A studiat folclorul românesc, dar şi dialectul hindi. "Prietenii şi cunoscuţii mă invitau să cânt pentru ei, iar la acea vreme erau în vogă şi cântecele din filmele indiene", îşi aminteşte.
După 1989, a început să colecţioneze casete video cu filme şi documentare legate de India: "Muzica şi dansul indian nu este numai ceea ce vedem la filmele bollywoodiene. Am avut ocazia să învăţ unele dansuri foarte vechi, tradiţionale".
Primul costum indian, cumpărat la Roma
Ceea ce îi lipsea, încă de când era mică, era un costum indian, "ca cel pe care îl avea Narghita". Un vis care a putut deveni realitate doar după ce Gianina a ajuns la Roma. "A fost unul din primele lucruri pe care am vrut să mi le cumpăr, odată ajunsă în Italia". Aşa a ajuns la Leila, proprietara unuia din cele mai cunoscute magazine etnice din capitală. "Mi-am cumpărat o "lenga"- costumul pe care l-am purtat şi pe scenă. L-am găsit exact aşa cum îl visam de mică".
Coregrafie specială
În legătură cu dansul prezentat pe scenă, invitată de comunitatea de ucraineni din capitala Italiei, Gianina ne-a spus: "Am fost invitată să particip de Tetyana Kuzyk, consilier-adjunct la primăriei din Roma pentru cetăţenii din Europa de Est, care mă văzuse interpretând un dans indian. Am pregătit o coregrafie specială, îmbinând două stiluri tradiţionale diferite. M-am bucurat să văd că am fost apreciată de public. Cred că cel mai frumos compliment l-am primit din partea unuia din organizatori, care era convins că eram chiar indiancă".
VEZI AICI GALERIA FOTO DE LA EVENIMENT (sursă: Gazeta Ukrainska)
Gianina a pregătit, la Guidonia, unde este mediator cultural, un grup de copii români cărora le insuflă dragostea pentru folclorul românesc. Dar se consideră şi mai bogată sufleteşte, atunci când reuşeşte să cunoască şi alte tradiţii: "Sunt un iubitor de cultură pură, a tuturor poparelor. Bucuria noastră cea mare a fost că mesajul meu, acela de a pregăti şi prezenta un dans indian, a fost interpretat aşa după cum ne-am dorit. Pentru că, toţi, suntem într-o oarecare masură consideraţi "străini", " emigranţi", de multe ori chiar şi în ţara noastră de origine!"
Gianina a fost invitată să predea lecţii de dans tradiţional indian şi în cadrul unei asociaţii culturale de la Roma.
Miruna Căjvăneanu
