Daniela Della Frera, în vârstă de 29 de ani, adoptată la 4 ani de o familie din Crema, o îmbrățișează din nou pe mama ei biologică în România. Și-a cunoscut mama naturală datorită rețelelor de socializare. Daniela locuiește în Crema, lucrează în sectorul cosmeticelor și a urmat cursul artistic Munari. Locuiește cu părinții ei adoptivi, ambii din Crema, unicul lor copil iubit. Până în 2022 a știut că are origini românești și că a fost într-un orfelinat până la vârsta de patru ani.
«Mama mi-a spus totul de când eram mică; mi-a spus: nu te-am purtat în pântecele meu, dar te port în inima mea”. Pentru Daniela au fost amintiri îndepărtate adânci în memoria ei. Pe măsură ce a crescut, dorința de a descoperi mai multe despre trecutul ei a crescut odată cu ea. A existat și un factor care a sporit această curiozitate: așa cum îi spun toată lumea, trăsăturile ei fizice par mai mult ca ale unei fete de origine sud-americană. Apoi punctul de cotitură. Un test ADN făcut de Crăciun de un prieten.
„Foarte simplu, este un tampon de salivă. L-am făcut și l-am trimis în Germania. Rezultatele m-au lăsat fără îndoială, sunt 100% româncă. Întotdeauna mi-am dorit să știu cine era familia mea biologică, de multe ori neputința în fața măreției acestei lumi m-a făcut să rămân în dubiu dacă să continui să sper sau nu. M-a urmărit datorită testului pus online de un verișor de gradul doi de-al meu, de asemenea adoptat, care la rândul său m-a sfătuit să contactez o pagină de socializare. Datorită actelor pe care le dețin și sesizării familiei mele biologice, miracolul s-a întâmplat. În tot acest timp și ei m-au căutat”, a povestit ea pentru La Provincia Cremona
Și-a găsit mama și încă șase frați și surori
Daniela a plecat apoi în România în 2022, unde și-a cunoscut-o pe mama Rodica , care locuiește într-un orășel la două ore și jumătate de București și a aflat că mai are șase frați și surori. A fost penultim, dusă la un orfelinat în a doua jumătate a anilor ’90, împreună cu sora ei mai mică Claudia, cu un an mai mică. „ Am găsit-o și eu, o familie americană a adoptat-o, locuiește în Statele Unite, în Michigan, este căsătorită și are trei copii. Ne-am cunoscut acum un an, acum menținem contactul constant.”
Între timp, Daniela și-a reconstituit primii ani de viață. „Mi-am amintit puțin sau nimic despre orfelinatul din București. Familia noastră era săracă, era singurul mod în care puteam crește. După căderea dictaturii, întreaga țară a fost în dificultate. Din păcate, cineva a profitat de asta: cine a condus acel orfelinat-grădiniță ne-a despărțit pe mine și pe sora mea pentru a ne da în adopție. Mama și tatăl meu, care a murit acum zece ani, au venit să ne viziteze și într-o zi nu ne-au mai găsit. Profitând de faptul că mama mea era analfabetă, au pus-o să semneze o hârtie prin care se autorizează adopțiile. Ea a crezut că este documentul care ne confirmă șederea.”
O durere imensa, dar si o poveste de speranta, cea a Danielei si Claudiei, care au ajuns foarte mici intr-o lume cu totul noua plina de iubire. „Aveam doar patru ani când am fost adoptată – conchide Daniela – sunt foarte apropiată de mama și tata, au venit cu mine în România, au vrut să ia parte la tot”.
