Folosind sloganul "Nimic pentru mine, totul pentru comunitate", Cristian Igescu va participa la Torino la alegerile pentru ocuparea unui loc în Consiliul Comunal, pe lista PD. Chiar şi în caz de nereuşită, va continua procesul pe care l-a început, de a încerca să unifice formaţiunile româneşti din Torino, pentru găsirea de soluţii la problemele comune ale comunităţii. Consideră această campanie ca o experienţă foarte importantă pentru cariera politică pe care a început-o.
"Familia a fost, este şi va fi mereu pe primul plan"
Cristian Igescu va împlini anul viitor douăzeci de ani de când se află în Italia. La 47 de ani împliniţi, se consideră un om norocos. "Familia a fost, este şi va fi mereu pe primul plan. Iar din acest punct de vedere, mă pot considera foarte norocos."
În imagine, Cristian Igescu (dreapta),alături de familia sa
Cei doi copii ai săi, au rezultate excepţionale la şcoală, fata de 24 de ani, terminând atât liceul cât şi facultatea de economie de la Torino cu note maxime. În prezent este înscris la un master în management, la o facultate din Anglia. Originar din Bucureşti, Cristian Igescu a lucrat, înainte de venirea în Italia, ca inginer cercetător la laboratorul de genetică din cadrul Institutului de Cercetare a sfeclei de zahăr de la Fundulea. Totodată a ocupat funcţia de lider sindical în cadrul instituţiei. Mentalitatea din societatea românească şi perspectiva unui viitor incert l-au determinat să părăsească ţara şi să caute un loc mai bun pentru el şi familia sa.
"Am denunţat mereu abzurile sau greşelile pe care le-am sesizat în acea unitate unde am lucrat. Chiar dacă era imediat după revoluţie, când ar fi trebuit ca societatea românească să-şi schimbe mentalitatea, lucrurile păreau că merg tot mai rău. Am spus mereu când nu am fost de acord cu unele decizii, cum ar fi gestionarea anumitor fonduri sau concurenţa neloială existente. Nu am tăcut din gură niciodată. Când am realizat că viitorul este incert din multe puncte de vedere, am hotărât să plec din ţară. Pentru familia mea, mereu mi-am dorit ce-i mai bun."
Muncitor la curăţenie
Pentru o perioadă de patru ani, până la obţinerea documentelor de şedere, odată cu "Sanatoria" din 1996, a lucrat la negru. Apoi, pentru mulţi ani, a lucrat la o societate care producea mezeluri şi produse din paste. După mai bine de zece ani fabrica a închis si Cristian s-a reangajat la o firmă de curăţenie industrială.
"Am muncit ceea ce am găsit, în special în curăţenie, munci cinstite pe care nu mi-e ruşine să spun că le-am făcut. Am aşteptat cu răbdare perioada în care să pot munci legal, cu toate documentele în regulă. În 1996, am obţinut permisul de şedere care îmi dădea dreptul să muncesc legal şi m-am angajat la o firmă care producea mezeluri şi alte produse, cum ar fi tortellini sau ravioli. Primii cinci ani i-am lucrat în abatorul societăţii, pentru ca mai apoi să trec ca "pastaio", unde gestionam o linie tehnologică ce producea diferite tipuri de paste. Existau patru utilaje, pe care trebuia să le programez şi să le urmăresc. După ce societatea a falimentat, m-am reangajat la o firmă de curaţenie, unde lucrez şi în prezent."
Membru PSD
Cristian Igescu a avut de-a lungul celor aproape douazeci de ani, o activitate destul de bogată în asociaţionism şi politică. A fost membru în două asociaţii culturale româneşti, pentru ca, mai apoi, să fie membru fondator şi preşedinte al unei asociaţii politice denumite "Diaspora Aliată Creştină". "Am avut activităţi în cadrul asociaţiilor "Ovidiu" şi "Frăţia", la prima ocupând şi funcţia de vicepreşedinte. Apoi, am fondat asociaţia politică "Diaspora Aliată Creştină", o mişcare care avea ca prim scop participarea unui membru al comunităţii româneşti la alegerile administrative de anul acesta. Pot spune că scopul a fost împlinit pentru că, chiar eu sunt cel care va participa. De puţin timp sunt vicepreşedintele filialei din Torino, a unei asociaţii de voluntariat şi caritate."
Românul este membru PSD şi în baza acordului pe care partidul românesc la făcut cu Partito Democratico, a obţinut posibilitatea de a candida pentru un post de consilier la primaria din Torino. Afirmă că românii ar trebui să îşi declare în asemenea situaţii apartenenţa politică şi să participe la viaţa electorală din această perioadă.
Recunoaşte că are strînse legături de prietenie cu şeful PDL Torino, iar raţiunile ideologice trebuie să dispară atunci când există interese comune ale comunităţii.
"Am acceptat cu onoare ajutorul şi susţinerea celor din PSD, acolo unde sunt membru. Am considerat că e o oportunitate pentru aceste alegeri. Oricum, sunt de părerea că în asemenea momente românii ar trebui să-şi declare apartenenţa şi să ia parte la viaţa politică din societate. Indiferent de ideologie, trebuie găsite punctele comune, acolo unde toţi putem porni să le rezolvăm. Eu, de exemplu, am relaţii foarte bune cu Costel Buliman, chiar dacă el este liderul filialei PDL din Torino. Avem puncte în comun şi vom încerca pe viitor să le rezolvăm împreună. De aceea am de gînd să promovez pe viitor şi un grup politic şi de reprezentanţă socială care să promoveze interesele comunităţii, nu cele ideologice. "
Program electoral
Principalele trei puncte ale programului electoral se referă la cursurile profesionale, crearea unui fond locativ şi integrarea politică a emigranţilor. "Cred că informarea cu privire la cursurile de calificare profesională e un punct foarte important. în special emigranţii trebuie să caute mereu să se perfecţioneze, să participe la cursuri de calificare iar acest lucru îl voi avea pe lista de priorităţi.
Deasemenea dacă voi deveni consilier voi propune crearea unui fond locativ temporar, care să permită celor aflaţi în dificultate să poată să treacă peste perioadele mai grele, din punct de vedere material sau profesional. Aici discutăm de case populare care pot fi folosite prin rotaţie de către familiile care întâmpină probleme.
Ceea ce s-a întâmplat la Lampedusa e proba clară că pentru emigranţi nu există fonduri de urgenţă. La ultimul punct, cel legat de integrarea politică a emigranţilor, vreau să adaug că nu mă gândesc în acest caz doar la comunitatae românească, ci şi la ceilalţi străini, care trăiesc alături de noi, cu aceleaşi poate, probleme şi greutăţi."
Andi Rădiu
