În ultimii 10 ani din România au plecat la muncă în străinătate peste 2.000.000 de oameni. Efectul acestui fenomen: o generaţie în pericol. În ultima perioadă un băiat de 14 ani a fost înjunghiat de tatăl său, doi fraţi de zece şi 15 ani au fost luaţi din grija tatălui pentru că erau bătuţi în mod frecvent şi alţi doi fraţi în vârstă de cinci şi 12 ani au rămas fără mamă după ce aceasta s-a sinucis.
Toate au un numitor comun – unul dintre părinţi este plecat sau urma să plece la muncă în străinătate.
Din nevoia disperată a părinților din România de a le oferi copiilor o educație mai bună, un acoperiș deasupra capului sau o bucată de pâine, peste 81.000 de minori erau la finalul anului trecut acasă în grija bunicilor, a rudelor sau a unui părinte abuziv, relatează zf.ro. “Majoritatea părinților care pleacă o fac pentru că vor să asigure copiilor și familiei un trai mai bun, nu pentru că ar vrea să scape de responsabilități.
Diminuarea unor astfel de situații, a dorinței oamenilor de a pleca nu ține decât de elaborarea unor politici economice care să le ofere un confort în țară. Când veniturile vor fi decente, când locurile de muncă vor fi mai multe, probabil că majoritatea românilor care pleacă acum vor rămâne în țară. Acum, în Italia câștigă mai mult ca îngrijitori de bătrâni decât la un job care necesită calificare în România“, spune psihologul Bogdan Lucaciu.
Datorită celor peste 2,3 milioane de români care se află în străinătate și care acceptă, în mare parte, să îngrijească bătrâni, să fie bone, să lucreze pe șantiere sau în agricultură, România a câștigat doar anul trecut 3,6 miliarde de euro, potrivit calculelor Ziarului Financiar pe baza datelor de la Băncii Naționale a României. La schimb, țara le oferă salarii mai mici de cinci ori decât în Italia și neadaptate la costurile de trai, prea puține locuri de muncă și șanse aproape sigure de destrămare a familiilor.
Dramele familiilor despărţite
În luna septembrie a anului trecut, din aproape 60.000 de familii unul dintre părinți era plecat la muncă în străinătate, iar copiii din peste 16.000 de familii au rămas în grija rudelor, ambii părinți lucrând în afara granițelor, conform datelor centralizate de Direcția pentru Protecția Copilului din Ministerul Muncii, pentru Mediafax.
Iar costul social este uriaș: copiii rămân nesupravegheați, nu se mai duc la școală, riscă să ajungă delincvenți sau tot mai mulți sunt maltratați de părintele lăsat acasă. Recent, un băiat de 14 ani din Brașov fost înjunghiat de tatăl său (care apoi s-a sinucis). Mama elevului lucrează în Italia și până în urmă cu o lună el rămăsese în grija rudelor, tatăl fiind și el plecat la muncă tot în Italia.
În aceeași perioadă, în Vaslui, doi copii, de zece și 15 ani, au fost preluați de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din grija tatălui pentru că acesta îi bătea în mod frecvent pentru a se răzbuna pe soție (plecată la muncă în străinătate). Iar o femeie de 34 de ani, din Gorj, s-a sinucis pentru că soțul urma să plece să lucreze în domeniul construcțiilor în Franța.
Familia avea doi copii, de cinci și 12 ani, conform Mediafax. “Cred că părinții rămași acasă și care ajung să abuzeze copiii nu dezvoltă un astfel de comportament din cauza plecării partenerului, ci cred că, în majoritatea cazurilor, sunt abuzivi dinainte“, mai precizează Lucaciu.
Sărăcia îi împinge să plece
Cei mai mulți dintre părinții care aleg să plece la muncă în străinătate și să își lase copiii acasă în grija rudelor sau, uneori, chiar și singuri iau o astfel de decizie pentru a-și asigura venituri mai mari, care să le permită să își construiască o casă sau să îi țină pe cei mici în școală. Românii sunt printre cei mai prost plătiți dintre salariații europeni, cu un venit mediu net lunar de circa 360 de euro, de aproximativ cinci ori mai mic decât cel din Italia, Spania sau Germania (țările cu cei mai mulți imigranți români).
Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS), la începutul anului 2012 aproape 1,1 mil. de români se aflau în Italia, circa 800.000 în Spania și aproximativ 180.000 în Germania. Sunt însă și părinți care au ales să se mute definitiv într-o altă țară, luând cu ei și copiii.
Astfel migrația cetățenilor din economiile slabe spre țările „locomotivă“ ale Europei a condus și la fenomenul prin care limba engleză din școlile britanice, spre exemplu, a încetat să mai fie prima limbă vorbită de elevi, având în vedere că numărul copiilor est-europeni care învață în Marea Britanie aproape că s-a triplat în perioada 2008-2013, până la 123.000 de persoane.
De altfel, numărul elevilor români a crescut de peste cinci ori în aceeași perioadă, de la mai mult de 1.400 la circa 8.900 de persoane, potrivit Daily Mail, citat de Mediafax. Prin urmare, româna ocupă locul al patrulea în topul celor mai vorbite limbi străine din învățământul britanic, după rusă, lituaniană și poloneză. “Efectele pe care le are o astfel de plecare, mai ales dacă vorbim despre ambii părinți, sunt semnificative la nivelul disciplinei și al educației. Bunicii, mătușile nu au motivația, nici priceperea necesară pentru a ține copiii în frâu.
Până la urmă, mulți copii se descurcă pentru că apreciază sacrificiul părinților, în special dacă au avut o relație bună cu ei. Pe de altă parte, prea multă libertate îi poate atrage în anturaje nefericite, le scade interesul pentru școală, astfel că nu se mai califică într-o meserie și riscă să meargă pe linia delincvenței“, mai spune Bogdan Lucaciu.
El precizează că, de multe ori, copiii care rămân singuri acasă devin, practic, orfani și ajung să fie mai puțin disciplinați decât cei care trăiesc în centre de plasament, chiar dacă se pot descurca mai ușor în viață pentru că au mai multă inițiativă. În sistemul de învățământ din România, rata abandonului atât în clasele primare, cât și cele de liceu a crescut în ultimii ani.
Dacă în perioada 2008-2009 rata abandonului din învățământul liceal era de 3,6%, iar în 2009-2010 de 2,9%, în anul școlar 2011-2012 aceasta a crescut la 4,2%, potrivit datelor de la INS.
