Costinel Popa este unul dintre românii premiaţi de Gazeta Românească, la spectacolul organizat pentru Ziua Naţională a României la Teatrul Tendastrisce din Roma. Costinel – Costel pentru prieteni – este muncitor specializat, nivelul trei, cel mai mare nivel pentru un muncitor, şi este mândru de acest lucru. Povestea lui este similară cu cele trăite de sute de mii de români care şi-au găsit de muncă pe şantierele Italiei.
Costinel Popa are 36 de ani, este originar din Focşani şi locuieşte împreună cu soţia şi copilul, la Guidonia, localitate de lângă Roma. A plecat din România în primăvara anului 1998. După doi ani de muncă, rămăsese fără serviciu şi a luat calea străinătăţii. Ajuns la Roma, a fost ajutat de prietena sa, cea care care i-a devenit apoi soţie. Nu erau căsătoriţi când au lucrat împreună la o familie timp de şase luni.
„A fost o perioadă destul de grea, mai ales că eram la început. La acel loc de muncă începeam programul la 5 şi jumătate dimineaţa şi terminam după ora 12 noaptea. La început primeam 700.000 de lire, după care patronul a decis să-mi majoreze salariul cu încă 200.000. Nu am rezistat mai mult de şase luni şi ne-am mutat. Dar am rămas buni prieteni cu patronii, nu am plecat de acolo cu supărare.”, povesteşte Costinel.
După ce s-a mutat la Guidonia, Costinel s-a angajat ca instalator la o firmă şi spune că noul loc de muncă era „ca şi cum aş fi căzut din lac în puţ„. Programul era mult mai complicat, pentru că trebuia să se deplaseze cu firma în localităţi din nordul Italiei. „Plecam şi câte trei săptămâni şi veneam acasă foarte rar. Eram un fel de musafir, deşi plăteam casa în mod normal. Soţia muncea la Roma. Au fost doi ani grei, dar am învăţat din punct de vedere profesional, multe lucruri.”
S-a transferat apoi mai aproape de casă, la o firmă de construcţii care are lucrări în zona Romei. De-atunci acolo a rămas angajat şi a început ascensiunea sa profesională. A participat la numeroase cursuri profesionale şi a obţinut diplome de calificare.
„A fost şansa mea. Am fost la o probă, am fost acceptat şi de atunci acolo am rămas. Încet, încet am fost promovat şi trimis la tot felul de cursuri profesionale. Am obţinut şi diplome de la ore de protecţia muncii, prim- ajutor, cursuri anti-incendiu, etc. Eu zic că am dovedit că sunt un om serios şi muncitor, iar în prezent sunt un fel de şef de echipă. Nu e foarte numeroasă echipa, sunt doar şapte muncitori.”
Diploma primită din partea Gazetei Româneşti a fost o surpriză plăcută pentru el. Consideră că sunt zeci de mii de români ca el în Italia şi o dedică lor. „Nici prin cap nu-mi trecea că voi primi acea diplomă. Am fost anunţat de la sindicat, acolo unde sunt înscris de mai bine de şapte ani. Fac o paranteză şi adaug că toţi cei care muncesc în Italia ar trebui să se înscrie într-un sindicat. Să fie cineva care să le apere drepturile, pentru că în ziua de azi întâlneşti nedreptăţi la tot pasul. Revin şi adaug că premiul primit îl dedic tuturor românilor, majoritari aş spune, care muncesc cinstit şi fac cinste acolo unde sunt angajaţi.”
Costinel are de gând să se întoarcă în ţară. Acolo a investit banii câştigaţi în Italia şi crede că a fost cea mai bună investiţie. „Când situaţia o va permite, ne vom întoarce acasă, tot acolo e mai bine. Noi am investit toţi banii noştri acasă, am cumpărat un apartament şi un teren, pe care le considerăm bune investiţii. În rest, sănătate să fie!”
Andi Rădiu
