Primarul Capitalei, primarii de sector, primarii oraşelor şi comunelor vor putea să-şi angajeze un consilier personal pentru relaţia cu diaspora. În plus, la prefecturi se va înființa un oficiu pentru relația cu diaspora.
Aceste prevederi fac parte dintr-o propunere legislativă semnată de 23 de deputaţi şi senatori PNL şi PSD. Iniţiativa a fost depusă în prima zi a sesiunii parlamentare de toamnă, pe 1 septembrie, şi se află în consultare publică la Camera deputaţilor, primă cameră sesizată. Inițiatorii sunt chiar parlamentarii de diaspora: deputații Aurelian Mihai și Mircea Lubanovici, precum și senatorul Viorel Badea. Ideea aparține însă lui Ştefan Stănăşel şi Leontin Cojocea, reprezentanţii CNCRI şi respectiv CASCRI din Italia.
„Vă întrebați ce rol ar avea un consilier al administrației publice în relația cu diaspora? Dați-ne posibilitatea implicării directe si veti vedea nu ce rol ar putea sa aibă. Veti vedea ce rol important are!”, ne-a declarat Leontin Cojocea.
”Primarii comunelor pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un consilier personal. Primarii oraşelor, municipiilor, municipiilor reşedinţă de judeţ, pot înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din un consilier personal pentru relaţia cu diaspora, membru al cabinetului primarului”, se arată în propunerea legislativă.
Iniţiatorii spun că în acest fel se poate crea o „legătură extrem de strânsă între românii de pretutindeni şi România, dar şi o implicare directă şi continuă în dezvoltarea ţării noastre”. Ei mai spun, în expunerea de motive, că unul dintre elementele cele mai importante care pot favoriza o astfel de legătură este implicarea românilor din diaspora în dezbaterile politice interne, dar şi în procesul politicii de administraţie locală: ”Diaspora este parte integrantă a României, iar românii din afara graniţelor ţării nu aşteaptă lucruri diferite faţă de ceea ce aşteaptă românii din România. De aceea, implicarea diasporei în reorganizarea valorilor sociale, schimbarea mentalităţilor şi asumarea pro-activă a realităţilor din ţară este esenţială, mai ales printr-un proces de implicare directă”.
În expunerea de motive se mai menţionează că, prin adoptarea propunerii legislative, se poate evidenţia şi pune în valoare atât ingeniozitatea, cât şi creativitatea românească, beneficiind cu toţii de transferul de idei şi proiecte, în ambele direcţii, din străinătate în România şi invers.
Imediat după publicare, proiectului de lege a stârnit multe discuții. Mulți dintre cei care au comentat spun că proiectul de lege este incomplet, făcut ”pe genunchi” și că nu urmărește altceva decât strângerea de voturi pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc pe 11 decembrie.
Gazeta Românească a cerut părerea parlamentarilor de diaspora, a unui ex-ministru și a celor trei candidați independenți anunțați până în momentul de față pentru alegerile parlamentare în circumscripția 43, diaspora.
Iată și părerile celor trei candidați independenți:
Alexandru George Lazăr: ”Nu are un temei solid”
”Prima oară când am auzit despre propunerea legislativă propusă de domnul deputat Aurelian Mihai mi-a stârnit interesul. Am fost plăcut impresionat că cineva se gândea în sfârşit la diaspora, chiar şi în prag de alegeri.
Din păcate, după citirea expunerii de motive, care nu ocupă nici măcar o pagină, am văzut că lipseşte cu desăvârşire tehnica legislativă. Nu am găsit temei solid care să susţină motivele acestui demers. Ceea ce mă face să mă gândesc că este o iniţiativa menită să adune viitoare voturi şi nu să rezolve probleme reale. Sper să mă înşel, dar teoria dreptului ne aminteşte că o lege se adoptă pentru a rezolva o problemă existentă în societate. Ori în această propunere nu se identifică problema în cauză.
În paragraful 1 de la expunerea de motive se menţionează că noi, cei din dispora, suntem potenţiali investitori. Aici văd o problemă: poate fi A şi investitor şi consilier în Satul X? Nu este conflict de interese? Adică poate cineva să fie şi investitor şi consilier al primăriei? (Mă întreb asta pentru că am prezumţia că acei consilieri vor fi din diaspora deoarece noi, cei din diaspora, ştim cu adevărat ce nevoi avem).
Paragraful 3 iarăşi trebuie analizat cu atenţie, deoarece concluzia preliminară mă face să cred că înclină, că şi în paragraful 1, către potenţiale conflicte de interese. Paragraful 4: aici e aici. Acest paragraf afirmă indirect că noi, cei din diaspora, am plecat să facem turism. Suntem băgaţi în acelaşi sac cei care suntem aici să căutăm un trăi mai bun, adică majoritatea dintre noi, cu cei care merg să facă turism. Dacă aceasta este părerea unui deputat de diaspora despre motivul pentru care ne aflăm noi aici nu pot spune decât să îmi ridic mari semne de întrebare despre percepţia despre şi conexiunea la realitatea diasporei româneşti.
În concluzie, cred că este un proiect făcut pe grabă (învăţătoarea mea, doamna Ganea, ar fi spus că este scris pe genunchi) cu intenţia de a mulţumi un sector de votanţi. Păcat… Nu este gândit să rezolve o problemă adevărată a diasporei. Ideea ar fi fost bună, mai ales dacă se centra atenţia pe comunele şi satele din mediul rural cu exoduri masive în străinătate şi copii sau rude lăsaţi în urmă.
Însă văd că despre aceste probleme adevărate: copiii lăsaţi acasă, părinţii şi rudele învârstă lăsate în sat, case care trebuie protejate s.a.m.d. nici nu se vorbeşte. Iar acolo unde ar fi nevoie de cineva specializat pe astfel de probleme, oare chiar este nevoie de angajarea unei persoană cu normă întreagă doar pentru asta sau se poate integra această responsabilitate în activitatea unui consilier deja existent?
Sincer, nu pot evalua pozitiv propunerea legislativă în starea sa actuală, dacă putem să o numim aşa. Mie unul, îmi place treaba pe bune!”
Viorel Boldiș: ”E doar o întâmplare”
”Este o propunere bună, care a mai fost vehiculată şi în trecut. Faptul că ea a ajuns din nou în atenţie exact acuma în preajma alegerilor, bineînţeles că este doar o întâmplare! Dar, dincolo de momentul ales pentru a fi prezentată, idea este în regulă. Rămâne însă de văzut cum va fi pusă în practică. Glumeam cândva cu cineva, vorbind chiar despre relaţiile Diasporei cu statul român, şi spuneam că nu ar fi rea idea deschiderii unor Consulate onorifice ale Diasporei în România, văzând de-acuma dezinteresul ţării mamă pentru fiii ei rătăcitori pe alte meleaguri!”
Pavel Croitoru: ”Dăunează imaginii noastre”
”Observ cu stupoare comportamentul unor români din străinătate, e foarte asemănător cu cel al politicienilor de la Bucureşti. Acest lucru se datorează faptului că aceştia se autointitulează reprezentanţi ai românilor din Diaspora sau Societatea Civilă din Diaspora, însă ei sunt simpli mercenari, care doresc să îşi facă propriile interese, ca să nu mai vorbim că dumnealor se află în conflict de interese cu românii noştri. Cred că Diaspora trebuie să ajute România şi semenii noştri, nu să-i jumulit pe cei de acasă cu fel de fel de găselniţe de tipul consilieri de primari, prefecţi, Guvern, Preşedenţie, mai nou şi joacă de-a Consiliul Diasporei, nevalidat nici după 3 luni de Parlamentul României, unde mercenarii visează doar rente, soldează sau așteaptă fel de fel de privilegii. Consider că este extrem de gravă această atitudine, care dăunează imaginii noastre şi cu siguranţă nu aduce niciun folos milioanelor de români din străinătate, ci doar unora care vânează afaceri pe spatele românilor.”
Andi Rădiu
[email protected]
