Prejudecăţile şi stereotipurile cu privire la românii din Peninsulă pot fi schimbate, dacă italienii ne cunosc mai bine cultura şi tradiţiile. Dar nu numai. Un român stabilit la Roma de mai bine de 15 ani a vrut să ofere italienilor o altă imagine despre români: aceea culinară. Pot fi ciorba tradiţională, sarmalele şi salata de vinete instrumente de integrare? Da!- Un proiect început mai mult în joacă, un site în limba italiană dedicat bucătăriei româneşti s-a dovedit a fi un pariu câştigat.
Ciprian Achirecesii nu este bucătar şi nici nu este un geniu în arta culinară. Dar iubeşte tot ce ţine de ţara lui. Ţine să ne-a spună din capul locului. De mai bine de un an de zile, administrează un site unic de felul său. “Ricette rumene. it” este dedicat exclusiv reţetelor culinare româneşti în limba italiană.
Ciprian a sosit în Italia în 1998: avea doar 15 ani şi a venit să locuiască cu părinţii lui, care lucrau în Peninsulă. A făcut studiile la un liceu din Roma. Jumătate din viaţa lui a trăit-o în Italia şi are mulţi prieteni italieni.
"Ideea mi-a venit atunci cnd mi-am dat seama că avem o imagine negativă"
“Ideea de a construi un site cu reţete româneşti am avut-o prin 2009, atunci când în presă citeam tot felul de articole negative despre români. O perioadă neagră pentru comunitate. Am vrut să fac ceva, să îmbunătăţesc pornind de la ceea ce ştiam”.
Ceea ce Ciprian ştia cel mai bine, era să construiască site-uri. De profesie este programator şi se ocupă de software. Cum de s-a orientat spre un site culinar, ne explică chiar el. “Simţeam nevoia să scriu ceva frumos, m-am gândit la tradiţiile noastre, în special cele culinare. Ideea iniţială era să public o serie de material ăn care să scriu povestea principalelor feluri de mâncare tradiţionale româneşti. Am încercat să adun mai mulţi prieteni romţni, car esă mă ajute în demersul meu, iar până la urmă mi-am dat seama că e destul de greu să culeg informaţii cu caracter istoric”.
Prima reţetă, tortul cu mere
Până la urmă, aliatul cel mai nepreţuit al lui Ciprian a fost doamna Oana, mama lui. Ea a fost şi este o sursă nepreţuită de reţete, fiind şi o extraordinară bucătăreasă.
Prima reţetă pusă online a fost cea a tortului cu mere făcut “ca la mama acasă”. “O reţetă de suflet, care avea avantajul că prezenta un fel de prăjitură mai puţin cunoscută în Italia”, îşi aminteşte Ciprian.
“După tortul cu mere, am început cu reţetele tradiţionale: sarmale, piftie, în general feluri de mâncare pe care le facem de sărbători. În preajma Paştelui, am pus numeroase reţete tradiţionale”.
Dicţionar culinar
La început, recunoaşte Ciprian, a fost greu, mai ales cu traducerea. Mulţi termeni nu sunt uşor de găsit. “Mă refer în special la unele plante, care au mai multe variante de traducere, în regiuni diferite. Spre exemplu, leauşteanul sau mărarul. Unii îi spun levistico, alţii sedano di montagna, unii sedano di San Sebastiano. Mărarul este cunoscut în anumite părţi ale Italiei ca “sedano selvatico” în altele ca “aneto”.
Aşa că, pentru a-şi uşura munca, Ciprian a pus la punct un adevărat sistem de traducere automată, un fel de dicţionar culinar român italian online. O noutate absolută.
Restul, a venit de la sine. Arhiva cu reţete a început să crească, în cîteva luni s-a ajuns la un database de aproape o sută de reţete. Site-ul a suferit şi un atac din partea hackerilor, dar Ciprian lucrează să-l reconstruiască “de la zero”.
Se ocupă de tot: este editor, grafician, programator al site-ului. Mai mult, răspunde, cu ajutorul mamei sale, întrebărilor care sosesc din partea cititorilor.
Cei mai mulţi cititori, italieni
“Cei mai mulţi cititori sunt italienii. Unii au fost în România şi vor să gătească un fel pe care l-au mâncat acolo. Mai sunt şi cititoare care au spre exemplu prieteni români şi vor să le facă o surpriză, să le gătească o cină tradiţională. Recent, o cititoare m-a întrebat ce să cumpere dintr-un magazin românesc deschis de curând în cartierul ei”.
Satisfacţiile sunt mari, mai ales că site-ul a devenit o pasiune pe care o împărtăşeşte cu alţi români: “Pe toţi românii pe care îi întâlnesc îi întreb dacă au să-mi propună o reţetă deosebită, tradiţională. Mai am şi două cărţi de bucătărie româneacă, vechi, din care mai iau reţete”.
Salata de vinete, în topul preferinţelor
Suntem curioşi: care sunt reţetele cele mai căutate? “În primul rând, dulciurile, apoi pulpele de pui cu vişine sau salata de vinete, dar mai sunt apreciate ciorba oltenească sau puiul făcut ca în Transilvania”.
Tânărul român consideră că şi-a atins scopul, acela de a face cunoscută “o altfel de faţă” a României. Şi, deşi suntem într-o ţară unde arta culinară a atins un nivel înalt la nivel european, Ciprian este convins că şi italienii au de învăţat ceva în materie de la români.
“Noi avem un fel sănătos de a găti ciorbele şi supele, mult mai sănător decât cel al italienilor, pentru că principiile active ale plantelor se menţin mai bine, în timpul gătitului”.
Dacă ar fi să invite un italian la cină, primul fel pe care l-ar servi ar fi “o ciorbă de pui”. Recunoaşte însă, că în casa lui mama găteşte şi mâncare italienească, “mai ales feluri gătite la cuptor, care ne plac foarte mult”.
Ciprian ne mărturiseşte că a fost întotdeauna mândru că este român, “Chiar dacă am crescut la Roma. Toţi prietenii mei ştiu istoria României, de la Ştefan cel mare şi până în prezent. Iar acum, ştiu, nu numai ei, şi cum se mănâncă la noi”.
Obiectivul lui Ciprian este să realizeze o bază de date unică şi să ajungă la 50.000 de vizitatori pe zi. Pentru a demonstra că arta culinară uneşte, iar reţeta tortului cu mere poate fi un instrument unic pentru a ne schimba imaginea în Italia.
Miruna Căjvăneanu
