Carmen Prodan, 45 de ani, sosită ca îngrijitoare în Italia în urmă cu 8 ani, se ocupă de 7 ani curățenia în aeronave și în 2011 a devenit delegată a Filt Cgil pentru sectorul aeroportuar. Ea a participat pe 16 aprilie la o adunare a sindicalistelor Cgil la Mestre, povestindu-și drumul italian.
Corriere del Veneto a titrat: „Îngrijitoare româncă, devine delegată Cgil: Am descoperit că sunt o femeie puternică”. Situația actuală este deprimantă. Puține creșe, puține servicii pentru copii și pentru părinți sau pentru bunicii în vârstă, criza care mușcă, oferind femeilor „cariere tot mai dificile, contracte tot mai precare și meserii tot mai puțin satisfăcătoare”.
Datele de la Oficiul provincial de muncă din Veneția privind fața feminină a crizei sunt disperate. De aceea adunarea delegatelor Cgil a adoptat o platformă care să așeze drepturile și obligațiile femeilor, dar și a bărbaților și familiilor – explică Teresa da Borgo, secretară confederală la Cgil Venezia – în agenda de prezentat instituțiilor publice și Confindustriei: în sinteză, se cer mai multă protecție socială, drepturi egale și șanse egale pentru toți.
La această adunare, Carmen Prodan a povestit: „Am lăsat acasă doi copii, pentru a face munca pe care o fac aproape toate femeile străine atunci când ajung aici: să asist un bătrân bolnav de Parkinson. Experiența mea de viață m-a făcut să devin o femeie cu un caracter puternic și combativ, conștientă de rolul meu și de forța pe care o pot avea pentru toate femeile la un loc. Pe măsură ce mă apropiam de limba italiană mă apropiam de o nouă identitate, până în acel moment necunoscută, cu o forță interioară pe care nu credeam să o am”.
Acum doi ani, când a cerut să devină delegată sindicală, nu a avut îndoieli: „Eram speriată, dar relațiile în întreprindere erau de simpatie și antipatie între colegi și șefi, individualism în loc de muncă în grup. Proiectul meu a fost de a readuce relațiile în cadrul profesionalității”.
Trăiește singură, copiii au acum 12 și 14 ani și o iubesc de departe mereu și de aproape de fiecare dată când ea face o călătorie de la Mestre la Cuj-Napoca.