Alexandru Petrescu, „român în Diaspora”, a ajuns un CEO de succes la o companie de stat, Poştă Română, pe care a făcut-o profitabilă în numai 2 ani. Alexandru Petrescu a acordat un interviu publicaţiei Gazeta de Spania, în care spune că nu a uitat de unde a plecat.
Poşta Română în diaspora, acord cu CCIRO Italia pentru înfiinţarea de puncte de lucru. Pensia din ţară va putea fi încasată în străinătate!
Aţi preluat Poştă Română într-o situaţie destul de complicată şi acum observăm schimbări majore în bine. Care a fost sau este secretul?
„Nu este niciun secret. Am lucrat mulţi ani în sistemul britanic al serviciilor financiare şi în companii dinamice cu o cultură corporativă veritabilă şi înainte de a fi numit director general, aşadar ştiam care sunt punctele vulnerabile şi unde trebuie lucrat. Vreau să va spun că cineva care intră astăzi în Poştă Română nu poate schimbă lucrurile în bine dacă nu cunoaşte compania sau domeniul.
Situaţia Poştei Române este una extrem de complexă şi în fiecare zi descoperi lucruri noi, probleme „ascunse” care se răzbună acum după mulţi ani de decizii proaste.
Când crezi că ai rezolvat o problema, apare altă şi te obligă să reaşezi toate proiectele. Esenţial pentru mine şi pentru colegii mei din management a fost, în primul rând, să oprim contractele proaste, care au adus pierderi. Şi nu e uşor să faci asta, mai ales într-o companie de stat, cu care privaţii sunt obişnuiţi să lucreze agresiv, de pe poziţii de forţă.
Această reaşezare a cheltuielilor necesită timp şi eforturi, mai ales că i se opune destul de multă rezistenţă. În acelaşi timp, am regândit portofoliul de produse şi servicii, în funcţie de noile tendinţe din piaţă. Şi aici a fost destul de greu să explicăm clienţilor obişnuiţi, dar şi angajaţilor, de ce este nevoie să facem şi altceva decât servicii de corespondenţă, încasare de facturi sau coletărie.
Dar sunt mulţumit că aceste servicii încep să confirme. Brokerul de Asigurări, de pildă, are o evoluţie ascendentă şi sunt foarte mulţumit de acest parcurs. Aş vrea totuşi că lucrurile să se mişte puţin mai rapid şi în privinţa serviciilor bancare la ghişeu, însă şi aici au apărut câteva blocaje. Le vom depăşi, sunt sigur, în perioada următoare.
Deci secretul, cum îi spuneţi, constă în cunoaşterea companiei şi în interesul că lucrurile să meargă. Trebuie să mai adaugi şi puţină răbdare, pentru că la stat, cel puţin în România, lucrurile se întâmplă cu aproximativ 6 luni mai târziu decât la privat.”
Aveţi servicii dedicate românilor din străinătate? Dacă da, va rugăm să le detaliaţi!
„Da, avem servicii şi pentru românii din diaspora. Ele vizează, în mod evident, transferul de bani, iar Poştă Română oferă opţiuni extrem de competitive alături de parteneri cu tradiţie pe acest segment.
Este vorba despre Prioripay – Bani direct Acasă – prin care românii din străinătate pot trimite bani către rude sau prieteni din România direct la domiciliu.
Apoi, serviciul Eurogiro, prin care se transmit bani în sistem rapid şi în condiţii de siguranţă, având că suport un sistem electronic de transfer.
De asemenea, unul dintre serviciile deja tradiţionale ale Poştei este cel derulat în parteneriat cu Western Union.”
Care dintre lucrurile spuse despre Poştă Română v-a deranjat cel mai tare?
„Nici nu ştiu cu ce să încep, sincer. Zilele trecute am citit pe Facebook, platforma care dictează, mai nou, activismul din România, un comentariu acuzator la adresa Poştei, din partea cuiva care, din nou, nu ştia că ceea ce acuză ea nu era responsabilitatea companiei. Mai exact, acuză Poştă Română că nu i-a ajuns un colet într-o ţară europeană după două săptămâni, deşi timpii de circulaţie estimaţi de noi erau de o săptămâna.A recunoscut faptul că documentul de urmărire arată că pachetul a ieşit când trebuia din România, dar i-a scăpat din vedere faptul că Poştă Română lucrează cu alţi operatori poştali pe traficul internaţional.
Zilele acestea, de pildă, sindicatele germane sunt într-o greva extrem de extinsă, care afectează tot acest trafic internaţional. Numai anul trecut am avut peste şase evenimente internaţionale care au afectat trimiterile peste hotare. Niciunul nu a ţinut de Poştă Română, dar toate au fost bifate că fiind din vină Poştei.
O altă afirmaţie devenită clişeu despre Poştă Română este că „trăieşte din taxele şi impozitele românilor”. Nimic mai fals! Poştă este o companie care se autofinanţează şi contribuie cu bani spre buget de stat. Este adevărat, Poştă a acumulat în timp datorii la stat, acţionarul majoritar. Astfel de datorii la stat au mii de companii din România, fie publice, fie private. E destul să deschideţi site-ul ANAF şi să vedeţi puzderia de firme private mari care au datorii eşalonate la stat. Noi am plătit la timp toate esalonarile. În 2014, Poştă Română a contribuit cu aproape 88 de milioane de euro la bugetul de stat.
Această contribuţie este una record în contextul disponibilizărilor operate în 2013, care au redus contribuţiile din impozitul pe salarii. Peste 22% din această suma a fost TVA aferent contractelor comerciale încheiate în cursul anului 2014 de Poştă Română. Să nu uităm că la Poştă Română lucrează peste 27.000 de oameni, care duc pensii pentru milioane de români, la costuri sociale. Adică la costuri pe care niciun alt operator privat nu este dispus să şi le asume. Sunt multe lucruri trăznite care se spun despre Poştă, dar mă opresc aici.”
(…)
În ultima perioada avem de a face cu un val de declaraţii pro şi contra Diaspora, o escaladare a tensiunilor între o parte a românilor din afară şi a celor din ţară. Cum comentaţi aceste derapaje şi dacă aveţi o soluţie că aceste tensiuni să scadă.
„Am fost şi sunt cu sufletul în baricada diasporei – cred cu tărie că avem nevoie în România de românii diasporei, educaţi, crescuţi profesional în spiritul meritocraţiei veritabile. Constat cu amărăciune că tendinţa extrem de nocivă de a crea rupturi în societate nu a dispărut. Iar la ea contribuie şi unii politicieni, şi unii jurnalişti, şi unii reprezentanţi ai societăţii civile. Suficient de mulţi că să conteze.
Noi, românii, indiferent unde locuim, suntem gripaţi de nevoia de a da mereu vina pe altcineva atunci când lucrurile nu merg cum ne dorim. Rar, aproape niciodată, nu ne analizăm critic şi obiectiv propriile acţiuni.
Derapajele din ultima vreme pe relaţia cu Diaspora sunt extrem de nocive şi de contraproductive. Aici aş vedea ceva mai multă implicare din partea celor care pot aplana acest conflict mocnit, respectiv politicieni, decidenţi la nivel guvernamental şi ONG-uri.
Aş recomandă echilibru, şi de-o parte, şi de altă, şi ceva mai multă detaşare analitică.
Aş vedea o serie de evenimente şi acţiuni prin care românii din ţară şi cei de peste hotare să înţeleagă mai bine poziţia celeilalte tabere, poate şi o campanie publică de temperare a atitudinilor acestora beligerante, şi de o parte, şi de altă.”
Vă rugăm să trimiteţi un mesaj românilor de peste hotare!
„Să fie uniţi, nu doar între ei, ca reprezentanţi ai Diaspora, ci şi cu cei care au rămas acasă. Le doresc să se respecte pe ei înşişi, să-şi respecte ţară natală, dar şi pe cea gazdă.
Să nu uite că realitatea se vede, de multe ori, diferit din afară, că există mult mai multe lucruri care îi apropie de cei din ţară decât îi despart.
Le doresc să aibă ochii şi mintea deschise şi să privească circumspect orice îndemn la acţiuni de blamare sau aţâţare a celor din ţară.
Românii din Diaspora merită acelaşi respect pe care-l merită şi românii din ţară, iar diferenţierea se face individual, nu gregar. Pe fiecare dintre noi ne definesc propriile acţiuni, iar adresa din buletin nu aduce nici mai multă credibilitate, nici o reputaţie mai bună. Doar propriile acţiuni fac asta.”
Cătălin Şerbu, Spania
Interviul complet AICI