“Nu vrem slujba oficiată în limba română, ci în dialect friulan!”- iată reacţia Ligii Nordului şi a mai multor credincioşi catolici din comuna Cervignano (lângă Udine, regiunea Friuli Venezia Giulia ), la aflarea veştii că preotul paroh, Don Mihai Roca, român de origine, va oficia, o dată pe săptămână, Sfânta Liturghie în limba maternă.
La Cervignano sunt trei biserici catolice, (FOTO: Biserica San Michele) unde se celebrează în fiecare duminică slujba în limba italiană. Pentru prima oară în istoria parohiei, la biserica din satul Scodovacca- ce aparţine de comuna Cervignano, este oficiată, după slujba în italiană de la ora 10, şi una în limba română, la ora 11.
La slujbă sunt invitaţi toţi românii din localităţile provinciei Udine. (La Cervignano, sunt înscrişi în Evidenţa Populaţiei 264 de români, dintre care 25 au participat la prima liturghie în limba maternă). Pe 1 septembrie, părintele Mihai "Michele" Roca a fost numit paroh la Cervignano, iar una din sarcinile sale este păstorirea comunităţii de români, aşa cum a făcut la Monfalcone, unde a fost capelan înainte să fie transferat la Cervignano.
Iată cum a explicat situaţia părintele Dario Franco, tot de la parohia din Cervignano: “Nu puteam celebra slujba în limba română în catedrala din Cervignano, unde se ţin deja trei slujbe, şi nici în biserica San Michele, care este prea mare. Deci am decis ca slujba să fie ţinută în biserica din Scodovacca, de la ora 11”.
Deşi la ora 10, în acelaşi lăcaş, are loc slujba în limba italiană, mulţi localnici se simt discriminaţi. “De ce în limba română, şi nu în dialectul local, friulan?”- întreabă ei.
“Am decis să oferim posibilitatea credincioşilor catolici români să asculte slujba în limba lor, pentru că îl aveam pe printre Michele. Este şi o atenţie suplimentară, un mod de a-i face să se simtă mai bine într-o ţară străină. Nu am nimic împotriva dialectului friulan, însă în zonă trăieşte o populaţie eterogenă”- a precizat părintele Dario Franco.
Însuşi primarul localităţii, Gianluigi Savino, a salutat iniţiativa, considerând-o o modalitate de integrare a comunităţii de români: “oraşul nostru a fost mereu unul deschis, e bine ca străinii să se simtă acasă”.
Explicaţiile preotului şi ale primarului nu i-au convins pe mulţi dintre localnici, care au comentat cu un ton dur iniţiativa pe reţelele de socializare. Iar Lega Nord a profitat de ocazie să arunce gaz pe foc.
“Când va fi oficiată slujba în dialect friulan la Bucureşti sau în Transilvania, ca să respectăm principiul de reciprocitate?” se întreabă reprezentanţii locali ai Ligii Nordului. “ Care integrare? Mai degrabă este o iniţaitivă care ridică un zid între români şi friulani, nicidecum un schimb cultural”.
Exponenţii de la Lega Nord merg mai departe şi trag un semnal de alarmă asupra consecinţelor extreme pe care, potrivit lor, le-ar putea avea iniţiativa preotului român: “Integrarea este un proces delicat, articulat şi complex, care trebuie tratat cu grijă extremă. Cervignano nu are nevoie de existenţa unei enclave româneşti, cu consecinţele de rigoare pentru ordinea publică”. Potrivit Ligii, episodul ar putea constitui un pericol pentru “identitatea culturală a poporului friulan”.