Doi bărbaţi şi două femei din Brăila au fost reţinuţi de procurorii DIICOT, fiind acuzaţi că au obligat tinere aflate în stare de vulnerabilitate să se prostitueze în Italia, anunță Agerpres.
Reţinerile au avut loc după ce procurorii DIICOT – Brăila au efectuat cinci percheziţii domiciliare în judeţul Brăila, în urma cărora au fost ridicate 11 telefoane mobile, 2 laptop-uri, o tabletă, un DVR, înscrisuri şi carduri bancare.
În cursul zilei de marţi, cei patru inculpaţi vor fi prezentaţi Tribunalului Brăila cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.
În cauză s-a reţinut faptul că, începând cu anul 2017, în judeţul Brăila s-a constituit un grup infracţional organizat, format din mai multe persoane, specializat în racolarea de tinere minore şi majore, pe care le exploatau sexual în unele state europene.
Liderul grupului se ocupa de identificarea unor persoane de sex masculin, aflate într-o situaţie materială modestă, dispuse să-l ajute la desfăşurarea unor activităţi (conducători auto, mecanici), contra unor sume modice de bani, persoane cărora le oferea posibilitatea de a-şi stabili domiciliul cu forme legale într-unul dintre imobilele sale,
Două surori ale liderului aveau rolul de a recruta concubinele acestor persoane, precum şi alte persoane de sex feminin pe care le cunoşteau prin intermediul acestora, prezentându-le ca atractivă, din punct de vedere financiar, activitatea de prostituţie practicată pe teritoriul Italiei.
Ulterior, inculpaţii se ocupau de achiziţionarea biletelor de călătorie ale persoanelor vătămate, pe care le însoţeau în Italia, unde le găzduiau într-un imobil şi le iniţiau în activitatea de practicare a prostituţiei, prin promovarea acestora pe site-uri de specialitate sau prin familiarizarea cu zonele situate „la stradă”.
De pe teritoriul României, liderul conducea întreaga activitate, fiind anunţat telefonic de către concubina sa cu privire la program şi la sumele obţinute de fete din activitatea de prostituţie.
Sumele de bani obţinute îi erau expediate inculpatului de către una dintre surorile sale, care se ocupa de partea financiară a activităţii, utilizând sisteme de transfer monetar.
Procurorii spun că, deşi inculpaţii lăsau impresia că înlesnesc tinerelor practicarea prostituţiei, în baza unei înţelegeri de împărţire în mod egal a banilor obţinuţi în acest mod, după ce acestea ajungeau în străinătate, membrii grupării le reţineau documentele de identitate, le luau aproape toţi banii sub pretextul diferitelor cheltuieli şi le cereau să respecte condiţiile oferite de ei, altele decât cele stabilite în România.
În cazul în care tinerele refuzau să mai practice prostituţia în baza înţelegerilor iniţiale, membrii grupării recurgeau la ameninţări şi jigniri, precum şi la pretinderea unor datorii deja achitate.