Judecătorul pentru audienţe preliminare, Andrea Postiglione, a acceptat cererea înaintată de procurorul Margherita Pinto, de recunoaştere a premeditării. Aşadar, în acea dimineaţă de iulie Zuica dorea să-şi ucidă fosta parteneră şi, pentru a o face, avea asupra sa cuţitul cu care i-a tăiat apoi gâtul Anei, pe scările care duc la peroanele 2 şi 3.
Apărarea a ales procedura abreviată, întrucât Zuica a recunoscut omorul în faţa anchetatorilor. O recunoaştere a vinei, care, însoţită de înregistrările telecamerelor cu circuit închis din pasajul subteran, a determinat judecătorul să accepte cererea procurorului, condamnându-l pe asasinul Anei la 30 de ani de închisoare. Dacă nu ar fi fost procedura abreviată, ar fi primit închisoare pe viaţă.
Mobilul crimei a fost pasional. Femeia încerca să-şi refacă viaţa. De câteva luni trăia împreună cu un alt bărbat, în Civitavecchia. Avusese 5 ani o relaţie cu Zuică, dar femeia a pus punct, pentru că bărbatul era violent şi beţiv. Zuică n-a acceptat despărţirea, astfel că în acea zi s-a dus în apropierea pasajului subteran al gării pentru a o aştepta. Când Ana a sosit, i-a ieşit în cale şi au început să se certe. I-a aplicat o lovitură cu cuţitul în gât, lama trecând dintr-o parte în cealaltă. Momentul exact al omorului a fost înregistrat de camerele de luat vederi plasate în pasaj.
Ana Candoi era în Italia de 12 ani, lucra ca esteticiană, şi a lăsat în urmă un fiu care acum are 13 ani.