Curtea de Casaţie a dat dreptate unei românce de 30 de ani, a cărei fotografie a apărut într-un ziar din Trento, cu o explicaţie defăimătoare. Sentinţa în cazul C. Ciurar va constitui un precedent în jurisprudenţa italiană: ziariştii nu pot publica fotografii ale persoanelor care cerşesc, decât dacă feţele protagoniştilor sunt blurate. “În conştiinţa colectivă, cei care sunt constrânşi să cerşească sunt plasaţi pe ultima treaptă a scării sociale"- se arată în sentinţa Curţii.
Cazul Ciurar/ Românca, într-un ziar din Trento: “Cerşetoarea în acţiune”
Decizia a sosit după ce Curtea Supremă a analizat cazul unei femei românce, Ciurar C., care a depus plângere pentru că a apărut într-o fotografie care însoţea un articol al unui ziar din Trento- nu este publicat numele ziarului- în care erau prezentate reacţiile şi comentariile cetăţenilor, şi aceştia apărând în fotografii, în cadrul unei discuţii pe tema "pachetul siguranţei publice" şi privind înfiinţarea patrulelor.
În completarea articolului, fotografia femeii avea explicaţia "o cerşetoare în acţiune în centrul istoric din Trento".
În primă instanţă: “Articol nedefăimător”
Judecătorul pentru anchete preliminare din Trento, decretase pe 31 ianaurie 2011 neînceperea urmării penale "pentru că fapta nu subzistă" în privinţa directorului şi jurnalistului, considerând articolul nedefăimător şi cu un caracter de descurajare "a fenomenelor precum prostituţia, vandalismul şi cerşetoria răspândită".
Recursul româncei
Femeia fotografiată cerşind a făcut recurs la Curtea de Casaţie, subliniind că era singura dintre persoanele din fotografie care reprezenta problema pe care pachetul siguranţă ar fi vrut să o înfrunte şi că, în text, se vorbea de "cerşetorie răspândită legată de organizaţii infracţionale".
Prin sentinţa 3721, judecătorul ultimei instanţe a acceptat argumentele şi a observat că "fotografia lui Ciurar C., indicată ca cerşetoare în acţiune publicată în completarea articolului nu poate fi considerată neutră, din moment ce cititorul este dus la indentificarea persoanei reprezentate cu unul dintre relele ce trebuie combătute – cerşetoria răspândită – cu presupusa legătură cu mediile de răufăcători – şi cu una dintre problemele de eliminat pentru garantarea unei vieţi cetăţeneşti paşnice".
Curtea de Casaţie subliniază că "atunci când din necesităţi jurnalistice se publică imagini ale unor persoane în vreun fel implicate în fenomene asupra cărora atârnă o grea judecată negativă a colectivităţii – cu scopul de a se evita să se creeze o legătură precisă între un fenomen general şi o specifică şi identificabilă persoană fizică şi pentru a se evita astfel încărcătura consecventă şi inutilă de dezonoare personală -să se distorsioneze sau în orice caz să se acopere chipul persoanei înfăţişate pentru a nu putea fi identificată".
Fotografiile care înfăţişează chipuri de cerşetori nu trebuie să mai fie publicate. Iată şi avertizarea făcută de Curtea de Casaţie, care a subliniat în sentinţa emisă că "nu este posibil să se nege obiectiva valenţă defăimătoare" a publicării unei imagini a cuiva care cere de pomană.
"Conştiinţa colectivă – explică a Cincea Secţie Penală – aşază aceşti subiecţi pe una dintre treptele cele mai joase ale aşa-numitei scări sociale şi este natural atunci ca cei care sunt constrânşi de necesitate să practice cerşetoria şi sunt arătaţi cu degetul pentru asta să se simtă umiliţi şi grav răniţi în onoarea lor".
