Am 14 ani ani de Italia, dar niciodată nu m-am dat drept ceea ce nu sunt. Că am încercat mereu să-mi depășesc condiția, da, dar originile nu mi le-am negat niciodată.
Nu am suferit de „domnie” niciodată. Din contră, când mi se spune „doamna” răspund întotdeauna „spune-mi pe nume” chiar dacă eu respectivei continui în a o chema „doamna”. Și nu mă refer aici la dragii mei români…nuuuuuu. Mă refer la dragii noștri „italiani”.
Toate bune și frumoase „signora” în sus, „signora” în jos…până când deschizi gura și își da seama „deșteptul” că ești ”straniera”!! După accent..poate un cuvânt, un verb greșit…Brusc, nu mai ești „signora”, ești „bella”!!! Nu mai ești „lei” ești „tu” și exemplele continuă.
Mă refer la ” ignoranți” italiani. Care e diferența între o doamna italiană și o doamna straniera??? Care??
O diferența este! Tu ești prost, nu ești educat și te dai drept ceea ce nu ești. Pentru că doar proștii ca tine pot trece într- un minut de la „signora” la „bella„.
Sigur nu este vorba despre greșeli gramaticale sau accent, îți spun și de ce: avocații, doctorii..și alte persoane de acest nivel, încep cu „buongiorno signora” și termină cu ” grazie a lei signora”!!!!
Eu, straniera, când vorbesc cu mama ta, care nu știe să scrie și vorbește doar dialectul (pentru că la școală nu a fost) nu mă fac că nu înțeleg dialectul, pentru că „bella” l- a învățat și pe ăsta. Când vorbesc cu” fratele” tău, care la 30 ani nu are o muncă stabilă și trăiește încă cu părinții, nu-l judec. Atât e capabil.
Când mă uit în ochii tăi în timp ce îmi spui „bella” la un minut de la ” signora” nu te scuip în ochi…știi de ce? Din educație! Educație care ție și celor ca ține, va lipsește cu desăvârșire.
Am văzut persoane care nu au o zi de școală, dar educație să de-a și la alții. Dar tu nu. Ești prost și ca păduchele..ieși în frunte!
Te salută „bella” care în țara ta a reușit mai mult decât visezi tu vreodată.
Mariana Aurora Apostolato