Il Mattino di Padova a publicat scrisoarea unui tânăr român, Mădălin Cherecheş, care a luat atitudine împotriva colegilor săi care îşi băteau joc de victimele de la Lampedusa.
„Sunt un băiat de 19 ani, născut în România, italian potrivit legii numai din 2012. După măcelul din Lampedusa, care i-a costat viaţa pe sute de bărbaţi, femei şi copii, s-a ţinut un moment de reculegere în toate şcolile.
Am vrut să ţin acel moment de reculegere gândindu-mă la motivele care le-au determinat pe aceste persoane să îşi rişte – şi să-şi piară – viaţa pentru a veni într-o ţară care, să o spunem, se duce de râpă.
Şi părinţii mei au riscat venind aici: sigur, nu şi-au riscat viaţa, dar au riscat, pentru că şi-au lăsat copiii cu bunicii şi au venit aici pentru a ne oferi ceva mai bun.
Au venit fără a avea un loc de muncă sigur, înarmaţi doar cu speranţa. Acea speranţă acum e realitate: acum locuim aici, toţi împreună, ducând o viaţă mai mult decât normală la Roncaglia.
Aş vrea mult ca cei de vârsta mea să se transpună în acele persoane care s-au salvat, aş vrea să vadă cu ochii lor.
Anumite comentarii – auzite personal, sau citite pe reţelele de socializare – m-au îngrozit. Cum s-ar simţi cei de vârsta mea dacă alţii ar spune despre ei: „Au murit cam puţini”, sau „Aşa învaţă să stea la ei acasă” sau, mai mult, „Le-ar trebui mai rău„?
Cum s-ar simţi ei? Cei de vârsta mea trebuie să înveţe o singură lecţie: nu eşti de acord cu imigraţia? Bine, te pot înţelege.
Imigranţii îţi sunt antipatici? Foarte bine. Dar privind respectul, nu fac compromisuri. Respectul nu trebuie să lipsească niciodată.
Fiindcă să respecţi defuncţii şi pe cei care suferă este primul lucru pe care ar trebui să-i înveţe părinţii pe copiii lor încă de mici. însă tinerii italieni, deseori, chiar nu au respect.
Spun că ţara se duce de râpă din cauza bătrânilor care sunt la guvernare: ei bine, nu îndrăznesc să-mi imaginez cum va fi ţara noastră când la guvernare vor fi tinerii care în aceste zile, pe Facebook şi în discuţiile faţă în faţă, zdrobesc umanitatea care e în ei râzând de morţii din Lampedusa.”