Se spune că “românul e născut poet” . Un adevăr confirmat de faptul că, uneori, chiar în momentele cele mai grele, românul îşi varsă năduful în versuri.
Iată poezia unei cititoare, care în Italia lucrează ca îngrijitoare şi a ales să povestească în rime toate necazurile vieţii “de badante”:
Foaie verde diamante
Grea e viaţa de badante
Fir-ar al naibii să fie
Rămâi fără energie
Cu- atâtea babe „malate”
Ne stricăm la minte, frate
Şi moşnegi cu „Parchenson”
Fac badantele beton!
Din femei tari în putere
Ajung vai ş-amar de ele
De nimeni apreciate
Dar vorbite pe la spate!
„Uite, alea sunt tot badante!
Dar ei nu ştiu, frate, vere
Că badanta-i la putere
Dacă nu erau badante în jur
Erau toţi murdari….la fund
Iar acum strigaţi odată
Meseria de badantă
Nu e plătită
..e mână sfântă!