Într-o lume murdară, inocența unor copii reuşeşte să curețe egoismul celor maturi. Se vorbeşte neîncetat despre emigrare şi emigranți, despre integrare şi uniune, despre comportamente demne sau mai puțin demne a unora sau altora.
Dar unde nu reuşte înţelepciunea adulților, izbăveşte puritatea sufletească a unor copii!
Într-o şcoală elementară din periferia Romei îşi desfăşoară activitatea un mic laborator de artă a Şcolii de Pace, sub tutela Comunitații Sant’Egidio. În fiecare joi după amiază, copii de vârste şi naționalități diferite se întâlnesc pentru a se „juca cu arta” în laboratoare de manualitate şi pentru a lega noi prietenii.
Ce înseamnă pentru aceşti copii Şcoala de Pace şi laboratorul? Vă vor răspunde cu drag o parte dintre ei:
– „Pentru mine Şcoala de Pace înseamnă să fim prieteni şi să ne ajutăm între noi.” (Filimon, 8 ani, Etiopia)
– „Laboratorul pentru mine înseamnă prietenie,creare,dăruire.” (Ilaria, 7 ani, România)
– „Şcoala de pace este dragoste, noi cunoştințe, întrajutorarea persoanelor aflate în dificultate, noi prietenii.” (Andeta, 7 ani, Albania)
– „Un loc unde găseşti liniştea.” (Daniel, 9 ani România)
– „Şcoala de pace este o ocazie pentru a face noi prietenii, pentru că prietenia este acel sentiment de iubire frățească; laboratorul în schimb este un mod de a fi creativi gândindu-ne în acelaşi timp la întreg mapamondul.” (Irene, 10 ani, Italia)
– „Un loc unde găseşti noi prieteni şi te joci cu ei.” (Andrei, 9 ani, România)
– „Şcoala de pace e armonie si un loc unde se învață a fi fericiți şi mulțumiți Împreună.” (Sentila, 7 ani, Albania)
– „Şcoala de pace = să stăm împreună, desenăm, colorăm, dansăm, cântăm.” (Daria, 7 ani, România)
După cum vedeți este un loc unde, indiferent de origine, se vorbeşte o singură limbă: aceea a prieteniei! Pentru ei , prietenia înseamna „să râdem, să plângem, să ne jucăm împreună „, aşa cum îmi spunea micuța Daria …”prietenia este iubire, ajutor reciproc ” completeaza Ilaria!
În aceste zile, când Italia comemorează 4 ani de la scufundarea vasului cu 800 de persoane la bord printre care se aflau circa 70 de copii, sub îndrumarea unor figuri profesionale copiii au transpus pe pânză şi hârtie călătoria „speranței” …din îndepărtata Africa până în Italia!
Un omagiu celor care nu au reuşit să ducă la bun sfârşit un vis , dar şi celor cărora destinul le-a zâmbit şi astăzi trăiesc fericiți!
De ajutor le-a fost şi celebra carte „Dincolo de mare” scrisă de Erminia Dell’Oro, scriitoare de origine etiopiană stabilită la Milano. Suntem un Curcubeu al prieteniei – Şcoala de Pace, o lume mică pentru „oamenii mari de mâine”!
Lăcrămioara Maricica Niță, Roma
