La început a fost Eminescu care a cântat românii de la Nistru pân-la Tisa. Apoi Tudor Gheorghe, care le-a strigat lui Gheorghe şi lui Ion să se ridice. Apoi a venit simpaticul Dan Bitman care le-a înnebunit pe fetele mele dăruindu-le un inel, mare cât inima lui. Apoi fu o vreme când nu mai avu loc nimic deosebit. Ba chiar părea că sunt în curs nişte mari dezamăgiri. Într-un târziu însă a debarcat la Preşedinţia României Traian Băsescu. Şi lucrurile au luat o altă turnură. Basarabia s-a simţit pe neaşteptate mângâiată de vântul răcoritor al speranţei.
Traian Băsescu a fost văzut de basarabeni ca un om aspru, dar drept. Nu avea stofa de politician bizantin a lui Iliescu. Nici alura de profesor a lui Constantinescu. Era omul dintr-o bucată care spune adevărul verde-n ochi şi rupe mâţa-n două. Mai bea câte-un pahar, mai făcea câte-o gafă cu trecerea Prutului în 1941. Mai confunda Cahulul cu Cabulul. Basarabenii au râs de glumele lui şi i-au iertat greşelile. Pentru că au văzut în Băsescu eroul care, prin acordarea cetăţeniei române, îi eliberează de după cortina de fier a izolării.
Da, aveţi dreptate, cortina de fier ţinea de sistemul socialist. Dar oare regimul de vize care nu se dau nu este tot o cortină de fier, de astă dată ridicată de Occident? Într-adevăr, legea despre redobândirea cetăţeniei române, în vigoare încă din 1991, până la Băsescu a funcţionat slab. Puteai aştepta rezolvarea dosarului 4, 5 sau chiar 6 ani! Prin simplificarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române, prin stabilirea termenului de 6 luni în care autorităţile sunt obligate să soluţioneze dosarul, cetăţenii Moldovei au primit un cadou nepreţuit.
Tot pe timpul lui Băsescu bursele şi ajutoarele pentru Moldova au crescut constant. Iar Preşedintele României a sfidat în permanenţă conducerea comunistă a Republicii Moldova. A fost acuzat că-şi bagă nasul în oala vecinului şi i s-a sugerat să-şi vadă de ale lui, dar el a jucat dur. Şi deci, indiferent de rezultatele pe care le-a avut Băsescu pe plan intern, basarabenii l-au aplaudat. Iar la alegerile prezidenţiale din 2009 candidatul Traian Băsescu a obţinut 94,8% din voturile cetăţenilor români care şi-au exprimat opţiunea în Republica Moldova.
Imediat a fost pusă întrebarea pe cât de moral este votul cetăţenilor moldoveni care au şi cetăţenia română. Trăiesc într-o altă ţară, nu cunosc bine realităţile româneşti, au ei oare dreptul moral de a impune românilor un preşedinte care românilor nu le convine? Dacă moldovenii fac parte formal din naţiunea română, apoi trebuie să-şi asume şi nişte responsabilităţi.
Iată ce scrie Tudor Cojocariu, un tânăr intelectual basarabean, în acest sens: "Acest «a face parte» presupune a avea aceleaşi interese, aceleaşi aspiraţii, aceleaşi griji, aceleaşi frici, aceleaşi obiective ş.a.m.d. Mă întreb atunci, în ce măsură vor să facă parte din România de azi aderenţii la spaţiul românesc, împotrivindu-se voinţei a circa 70% din populaţia României care, la rândul ei, se împotriveşte PDL-ului şi lui Traian Băsescu? Judecând după reacţii, nu prea-şi doresc să o facă. Şi atunci, oare Unirea din minţile noastre, aşa cum o percepeam în iarnă, mai este totuna cu Unirea din vară? Iarna nu-i ca vara, ştim. Cu alte cuvinte, am impresia că ţara România este confundată de către românii ne-legaţi de viaţa statului România, cu un singur partid şi de un singur om: PDL şi Traian Băsescu."
Iar jurnalistul Vitalie Cojocari, condamnând patosul excesiv al basarabenilor, li se adresează cu aceste cuvinte: "Cetăţenia vă dă un drept, de a vota. Folosiţi-l, dar fără mult scandal. Nu cunoaşteţi dedesubturile problemei, vă lipsesc multe informaţii despre cum este să fii român în România. Nu aveţi cum să judecaţi decât ca nişte români din Republica Moldova. Aţi ridicat un val urias de nemulţumiri în timpul alegerii prezidenţiale din România, când votul vostru a decis practic cine va conduce statul. Valul s-a stins pentru că totul a fost legal, iar voi nu v-aţi dat în stambă ca acum. Dacă, de data asta, veţi zgândărî o rană care există, s-ar putea să afectaţi negativ relaţia chinuită dintre românii din România si românii din Moldova. Ştiţi vorba nu-ţi băga nasul unde nu-ti fierbe oala?Acum situatia este un pic mai speciala, oala fierbe si nu prea pentru moldoveni. De aceea trebuie sa fie atenţi să nu se ardă. Votaţi, că aveţi dreptul, dar nu vă mai puneţi toată România în cap. Caci până şi un câine bine dresat poate muşca pe cine nu trebuie dacă este surescitat, deranjat şi flamând."
Aceste judecăţi poate că ar părea ireproşabile dacă nu am şti că aproximativ aceleaşi lucruri le-au fost spuse şi românilor din diaspora. Emigranţii români au fost învinuiţi că s-au rupt de realităţile româneşti, că fură şi beau, că au un nivel cultural scăzut, că sunt nişte amărâţi de căpşunari şi ştergători de funduri străine, care nu ar trebui vezi doamne să hotărască soarta compatrioţilor lor din România. Să-i lipsim deci de dreptul de vot! Evident, cu aceste aberaţii nu putem fi de acord.
Şi nu putem fi de acord cu ideea că cetăţenii români din Republica Moldova trebuie să se ia după o presupusă majoritate a românilor care s-ar zice că este contrară lui Băsescu. Nu, moldovenii trebuie să-şi asculte inima şi să-şi urmeze consecvent interesele, chiar dacă aceste interese se deosebesc de interesele celorlalţi români. Vor de la Băsescu mai multă Unire? Atunci să voteze cu Băsescu. Va avea grijă mai pe urmă politica să le pună pe toate la loc.
Referendumul din 29 iulie dă pinteni Unirii. Uneşte diaspora românească cu România. Uneşte România cu Occidentul. Uneşte diaspora moldovenească cu diaspora românească. Uneşte Republica Moldova cu România. Uneşte Republica Moldova cu Occidentul. Ne unim cu toţii nu în vechile hotare, nu în cuget şi-n simţire, ci într-o sfadă generală, într-o luptă paşnică de idei, în care răsună paşnice chemări la luptă şi paşnice înjurături. Las' că-i bine aşa, Limba Română râde fericită văzând cum discută cele două maluri de Prut. Băieţi, Traian Băsescu face Unirea. Toţi la referendum!
Victor Druţă
