Un raport al asociației Antigone vorbește de infracțiunile de care sunt acuzați străinii deținuți în Italia și despre riscul radicalizării islamice în penitenciarele italiene. Raportul arată că în timp ce românii reprezintă 22,9% dintre străinii din Italia, deținuții români reprezintă un procent de numai 14,1% din deținuții străini. O redimensionare a fenomenului, după ce Luigi di Maio, vicepreședintele Camerei, a spus că ”Italia a importat din România 40% dintre criminalii ei”, provocând multiple polemici.
Legendele și miturile false alimentează rasismul, însă cifrele redimensionează fenomenul. Iată ce spunea chiar premierul Paolo Gentiloni la finalul unei întâlniri cu comisia de studiere a fenomenului radicalizării și extremismului jihadist: ”Parcursurile de radicalizare se dezvoltă în special în anumite locuri, în închisori și pe internet, mai mult decât în alte locuri pe care poate le-am urmărit mult în anii sau deceniile trecute. Nu există un tipar ideal unic pentru fiecare dintre subiecții care se radicalizează, sunt situații foarte diferite. Însă trebuie să lucrăm în privința închisorilor și internetului pentru prevenire”.
Subiectele privind străinii deținuți și radicalizați ocupă adesea paginile ziarelor. Percepția comună este că riscul e foarte mare. Dar cifrele redimensionează fenomenul infractorilor străini și al radicalismului din închisori.
Din Raportul XIII privind condițiile de detenție elaborat de Antigone, reiese că începând din anii ’90 numărul străinilor prezenți în închisorile italiene a crescut mereu. În 2010 s-a înregistrat o stagnare și a început o diminuare. Acum însă procentul a reînceput să crească. În aprilie erau 19.268 de deținuți în totalul de 56.436 (34,1%). În 2014 erau 32,5%, în 2015 erau 33,2%.
Pentru a înțelege cine sunt străinii din închisori este necesar să ne uităm la datele privind străinii prezenți pe teritoriul italian.
Comunitatea străină cea mai numeroasă este cea română, care reprezintă 22,9% din totalul străinilor, urmată de cea albaneză (9,3%) și marocană (8,7%). În penitenciare, în schimb, deținuții străini cei mai reprezentați sunt, în ordine, marocanii (18,2% din totalul străinilor deținuți), românii (14,1% – circa 2.700 de deținuți), albanezii (13,6%) și tunisienii (10,5%).
Infracțiunile prin care se deosebesc străinii sunt în special furturile: sunt 8.607 de deținuți închiși pentru această infracțiune (care oricum reprezintă prima cauză de detenție și în rândul italienilor)
Urmează infracțiunile legate de legea privind drogurile (a existat o amplificare globală de 5,8% în 2016): sunt 6.922 de persoane închise pentru aceste infracțiuni, mai multe decât cele închise pentru infracțiuni împotriva persoanei (care sunt 6.571 și care reprezintă al doilea grup de pedepse pentru italieni). În fine, străinii îi depășesc pe italieni în privința infracțiunilor legate de prostituție (77% din total) și a celor legate de legea imigrației (92,1% din total).
Alt subiect este cel al radicalizării. Majoritatea deținuților prezenți în închisori se declară catolici (29.568 de deținuți, 54,7% din total). Urmează deținuții musulmani, cu 6.138 de unități (11,4%) și în fine ortodocșii, cu 2.263 de unități (4,2%). Însă acestora trebuie să li se adauge cei 14.235 de deținuți (26,3% din total) care au preferat să nu-și declare propria credință. Printre aceștia circa cinci mii provin din țări în mod tradițional musulmane, lucru care indică o reticență de a se declara musulmani pentru a evita stigmatizarea. Capelele prezente în penitenciare sunt peste două sute, cel puțin una de fiecare instituție. Există 69 de spații amenajate în săli de rugăciune pentru deținuții musulmani (saloane pentru socializare, pasaje pentru orele în aer liber, teatre, biblioteci și altele). Capelanii prezenți în închisori sunt 411, imamii 47.
În Italia sunt mai puține persoane radicalizate și mai puțini foreign fighters (luptători străini – n.r.) față de alte țări occidentale. Deținuții asupra cărora se concentrează temerile legate de radicalizare sunt 365. Deținuții închiși pentru infracțiuni legate de terorism internațional (care reintră printre monitorizați) sunt 44. Comportamentele pentru care se decide demararea unei supravegheri sunt diferite: atitudini sfidătoare în privința autorităților, refuzul de a împărți spațiile cu deținuții de alte confesiuni, semn de bucurie în fața unor catastrofe naturale sau a unor atentate în Occident, expunere de simboluri și bannere legate de Jihad.
