În 2015 în Italia trăiau în sărăcie absolută 1.582 de familii, echivalentul a 4.598.000 de persoane, numărul cel mai mare din 2005, comunică Istat. S-a amplificat condiţia de sărăcie absolută în rândul familiilor cu 4 componenţi (de la 6,7 în 2014 la 9,5), în special în rândul cuplurilor cu doi copii (de la 5,9 la 8,6) şi a familiilor numai de străini (de la 23,4 la 28,3%), în medie mai numeroase.
”Datele Istat confirmă fotografia pe care o avem zilnic în faţa ochilor noştri: tot mai multe persoane nu au acces la o alimentaţie adecvată şi nu ating un standard de viaţă cel puţin în mod minim acceptabil şi tot mai multe structuri de caritate ne cer un ajutor mai mare pentru a putea cât de puţin susţine aceste persoane privind nevoile lor primare”, spune Marco Lucchini, director general al Fundaţiei Banco Alimentare Onlus.
În creştere în Nord, în special pentru străini, sărăcia afectează familiile numeroase, pe cei care trăiesc în oraşe, şi tot mai mulţi tineri alături de bătrâni. Vorbim de persoane şi nuclee familiale care, potrivit definiţiei Istat, au dificultăţi în a ”obţine un standard de viaţă în mod minim acceptabil”, ”nu acced la bunuri şi servicii care, în contextul italian, sunt considerate esenţiale”.
Printre persoanele afectate 2.277.000 sunt femei (incidenţă de 7,3%), 1.131.000 sunt minori (10,9%), 1.013.000 au vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani (9,9%) şi 538.000 sunt bătrâni (4,1%). Un minor din zece, aşadar, în 2015 a fost în sărăcie absolută (3,9% în 2005).
Şi sărăcia relativă rezultă stabilă în 2015 în termeni de familii (2.678.000, echivalentul a 10,4% dintre familiile rezidente de la 10,3% în 2014) în timp ce creşte în termeni de persoane (8.307.000, echivalentul a 13,7% dintre persoanele rezidente de la 12,9% în 2014).
Cum calculează Istat sărăcia absolută şi cea relativă
În Raportul privind ”Sărăcia în Italia în 2015” publicat pe 14 iulie, Istat explică în detaliu şi cum au fost definite pragurile de sărăcie absolută şi relativă. Prima se calculează pe baza unui prag convenţional care identifică valoarea cheltuielilor pentru consumuri sub care o familie este definită săracă în termeni relativi.
Pragul de sărăcie pentru o familie de doi componenţi a rezultat în 2015 echivalentul a 1.050,95 euro (+0,9% faţă de valoarea pragului din 2014, echivalentul a 1.041,91 euro). Familiile compuse din două persoane care au o cheltuială lunară egală sau inferioară acestei valori sunt clasificate drept sărace. Calculul celor care se pot defini ”săraci absoluţi” este mai detaliat.
Metodologia de estimare este o măsură bazată pe evaluarea monetară a unui coş de bunuri şi servicii considerate esenţiale pentru a evita forme grave de excludere socială. Depinde şi de regiunea de rezidenţă.
Pentru un adult (de 18-59 de ani) care trăieşte singur, pragul de sărăcie absolută este echivalentul a 819,13 euro lunar dacă locul de rezidenţă este o zonă metropolitană din Nord, a 734,74 euro dacă rezidenţa este într-o mică localitate nordică, a 552,39 euro dacă e în Sud.
Reacţiile
”O ruşine naţională, care demonstrează cum în aceşti ani nu a fost făcut nimic pentru a reduce inegalităţile şi a-i ajuta pe cei mai nevoiaşi. E urgentă o reformă fiscală… cerem guvernului să extindă imediat bonusul de 80 de euro”, declară Massimiliano Dona, secretar al Uniunii Naţionale a Consumatorilor.
Codacons: ”Date care umilesc Italia şi demonstrează necesitatea unor intervenţii concrete pentru a salva miile de familii de prăpastie. Criza economică nu s-a încheiat deloc, ci dimpotrivă continuă să se răspândească în Italia dificultăţi evidente pentru familii, după cum atestă şi lipsa de refacere a consumurilor”, afirmă preşedintele asociaţiei consumatorilor, Carlo Rienzi.
În Parlament s-a aprobat un aşa-zis proiect de lege privind sărăcia.
”Avem nevoie să punem în practică imediat o agendă socială puternică cu măsuri de sprijinire a lucrătorilor, a pensionarilor şi a categoriilor cele mai vulnerabile ale populaţiei – afirmă deputaţii Pd Cesare Damiano şi Matteo Mauri într-o notă comună. Acum este momentul să înfruntăm conţinuturile şi chestiunile cele mai urgente, care interesează în mod direct viaţa a milioane de italieni: muncă, luptă împotriva sărăciei şi pensii. Aşa cum am făcut de exemplu astăzi în Cameră cu legea privind venitul de incluziune, care se îndreaptă exact în direcţia justă”.
Eficacitatea prevederii privind sărăcia aprobată în Cameră ”va fi legată de reala implicare a organizaţiilor din sectorul serviciilor în programarea şi gestionarea intervenţiilor”, adaugă Lucchini potrivit căruia dotarea cu fonduri trebuie să fie semnificativă, ”cel puţin 1 miliard de euro, de alocat în special pentru minorii în sărăcie absolută”.
”În lumina experienţelor pe care le-am avut pe timpul acestei crize atât de lungi, cred că este important ca Italia să se doteze cu instrumente de combatere a sărăciei care există în celelalte ţări europene”, a spus Tito Boieri, preşedintele Inps, deschizând calea formelor de venit minim (sau venit de cetăţenie), ca instrument de combatere a sărăciei care, după cum semnalează astăzi Istat, a atins cifre record.
Săraci: 4% renunţă la tratamente
În Italia 4.600.000 de persoane sunt afectate de sărăcia sanitară. Potrivit unei elaborări a Observatorului privind donarea de medicamente al Banco Farmaceutico asupra ultimelor date disponibile ale Istat, cei în nevoie pot cheltui doar 69 de euro pe an pentru a se trata (52 de euro pe medicamente), în faţa a 444 de euro (206,20 pe medicamente) în cazul restului de italieni. 3,9% din populaţie a trebuit să renunţe de tot la tratamente. Este ceea ce reiese din Bilanţul Social 2015 prezentat joi 14 iulie de Fundaţia Banco Farmaceutico pe timpul unei conferinţe de presă organizată la Ministerul Sănătăţii.
«Această situaţie – a comentat preşedinte Paolo Gradnik – se referă la tot mai multe persoane care de la un venit normal au ajuns în prăpastia lipsurilor. Sunt noii săraci: bătrâni singuri, şomeri şi familii care nu mai reuşesc să ajungă la sfârşit de lună».
Citește și:
Pensia medie în Italia: 1.140 euro, dar 30% dintre familii sub risc de sărăcie
Românii mor de sărăcie în străinătate: Salerno, și-a pierdut viaţa la doar 35 de ani