Rata deceselor este mai mare în zone foarte poluate, este concluzia unui studiu efectuat la Harvard. Lombardia avea de multă vreme locul I la poluare în Italia. Dar și alte zone poluate au fost crunt lovite de virus: Madrid, Paris, Londra, București…
Bolnavii de Covid-19 din zone unde a fost înregistrat un nivel crescut al poluării aerului înainte de izbucnirea pandemiei prezintă un risc mai mare de deces din cauza infecţiei decât cei care trăiesc în zone cu aer mai curat, potrivit unui studiu realizat la nivelul Statelor Unite care face legătura clară între expunerea prelungită la poluare şi rata deceselor provocate de coronavirus.
Potrivit The New York Times, într-o analiză făcută la nivelul a 3.080 de comitate americane, cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit că nivelurile ridicate de particule minuscule periculoase din aer, cunoscute ca PM 2.5, sunt asociate cu rata crescută de decese provocate de boală.
Autorităţile sanitare au presupus, mai multe săptămâni, că există o legătură între aerul poluat şi decesele sau cazurile grave de Covid-19, boala cauzată de coronavirus.
Analiza Harvard este prima la nivel naţional care arată legătura statistică, dezvăluind „o mare suprapunere” a deceselor provocate de Covid-19 şi alte boli asociate cu expunerea pe termen lung la pulberi în suspensie.
„Rezultatul studiului sugerează că expunerea pe termen lung la poluarea aerului creşte vulnerabilitatea de a experimenta cele mai severe urmări ale Covid-19”, au scris autorii.
Dacă în Manhattan, în ultimii 20 de ani, ar fi fost un nivel mediu de particule în suspensie cu doar o unitate mai scăzut, 1 microgram pe metru cub, cartierul ar fi înregistrat cel mai probabil cu 248 de decese provocate de Covid-19 mai puţin până la acest moment.
Studiul, care a fost transmis spre evaluare şi publicare în New England Journal of Medicine, a demonstrat că doar o mică creştere în expunerea pe termen lung la poluare ar fi putut avea serioase consecinţe legat de coronavirus, chiar luând în calcul alţi factori, precum rata fumătorilor şi densitatea populaţiei.
De exemplu: în cazul unei persoane care trăieşte de decenii într-o ţară unde există niveluri ridicate de particule în suspensie riscul de deces din cauza Covid-19 este cu 15% mai mare spre deosebire de cazul unei persoane care trăieşte într-o regiune unde acest nivel este cu o unitate mai scăzut.
„Acest studiu oferă dovezi că districtele care au un aer mai poluat vor înregistra un risc mai mare de decese provocate de Covid-19”, a spus Francesca Dominici, profesor de biostatistică la Harvard, care a condus studiul.
Comitatele cu niveluri ridicate de poluare, a mai afirmat ea, „vor fi cele care vor înregistra mai multe spitalizări, decese şi unde vor fi concentrate mai multe resurse”.
Studiul reprezintă o parte a unei cercetări care oferă o imagine asupra modului în care expunerea timp de o viaţă la aer poluat îi face pe oameni mai vulnerabili în cazul coronavirusului, care a ucis deja peste 10.000 de oameni în Statele Unite şi mai mult de 80.000 în întreaga lume.
Pe termen scurt, Dominici şi alţi experţi în sănătate publică spun că descoperirile făcute prin acest studiu înseamnă că regiuni ca Central Valley din California şi Cuyahoga County, Ohio, ar trebui să se pregătească pentru cazuri mai severe de Covid-19.
Analiza nu a avut în vedere date individuale privind pacienţii şi nu răspunde întrebării de ce anumite părţi din SUA au fost afecatet mai mult decât altele.
Încă nu este clar dacă poluarea cu particule fine în suspensie are vreun rol în răspândirea coronavirusului şi nici dacă expunerea directă pe termen lung duce la un risc mai mare de îmbolnăvire.
Dr. John R. Balmes, purtător de cuvânt al American Lung Association şi profesor de medicină la University of California din San Francisco, a spus că descoperirile sunt importante, în mod special, pentru spitalele din zone sărace şi comunităţile etnice, care tind să fie mai expuse la niveluri ridicate de poluare decât comunităţile înstărite.
Studiul subliniază importanţa continuării impunerii reglementărilor existente privind poluarea aerului pentru protejarea sănătăţii oamenilor, în timpul şi după criza provocată de Covid-19, mai spun cercetătorii.
Cele mai multe particule fine în suspensie provind din arderea combustibilului, rafinării şi uzine, precum şi din fumul de tutun. Inspiraţi, aceşti poluanţi microscopici, spun experţii, inflamează şi distrug în timp învelişul plămânilor, slăbind puterea corpului de a se apăra în cazul unor infecţii respiratorii.
Pentru acest studiu, cercetătorii de la Harvard au adunat date privind pulberile în suspensie din ultimii 17 ani din mai mult de 3.000 de comitate şi numărul deceselor de Covid-19 înregistrate aici din 4 aprilie.
Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: GAZETA ROMÂNEASCĂ