Aflată în vizită la Roma, Natalia Gherman, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, a găsit timp ca să se întâlnească, pe 22 aprilie, la Hotel Quirinale, şi cu reprezentanţii diasporei moldovene. A venit împreună cu Stela Stîngaci, ambasadoarea la Roma, Daniela Morari, şef-adjunct al Direcţiei generale Integrare Europeană din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, şi alţi colaboratori.
Subsemnatul a participat, cu alte prilejuri, la mai multe întâlniri ale oficialilor moldoveni cu diaspora, unele erau de rutină, altele aveau evidente scopuri electorale, niciodată însă discursul politicienilor care ne vizitau nu a fost atât de, cum să zic, victorios. Pentru că Natalia Gherman ne-a anunţat într-adevăr două victorii importante: parafarea acordului de asociere cu UE de la Vilnius şi obţinerea regimului de vize liberalizat, care înseamnă libera circulaţie a moldovenilor în spaţiul Schengen, din 28 aprilie curent. Aceste victorii nu au fost nişte promenade distractive sau nişte favoruri pe care cineva a binevoit să ni le facă, au reprezentat munca de ani de zile a echipelor din minister, nenumărate vizite şi tratative cu oficialii europeni.
În rezultat, a spus doamna Gherman, avem acel voluminos, de circa o mie de pagini, tratat de asociere care este foarte favorabil Republicii Moldova. Nu au deloc dreptate gurile rele care vorbesc despre aceea că ne vor invada mărfurile ieftine din Europa, că ne va fi distrusă agricultura de concurenţa alimentelor din vest etc. Odată cu semnarea acordului, vom avea imediata deschidere a pieţii europene pentru exporturile moldoveneşti, pe când piaţa noastră va fi protejată, deschizându-se treptat, pe măsura fortificării producătorului local. În consecinţă, acordul de comerţ liber cu UE va schimba totalmente Republica Moldova. Ne vom alinia la alte standarde, vom schimba transporturile, turismul, industria, agricultura.
Cursul pro-european al ţării va fi pus în mod serios la încercare în anul acesta, prin alegerile parlamentare, care vor avea loc cu toată probabilitatea în luna noiembrie. Va fi o luptă dură, amplificată de contextul internaţional, cu susţinătorii politici ai înscrierii în noua Uniune sovietică care se cheamă Uniunea vamală. Aceştia sunt în primul rând comuniştii lui Voronin şi socialiştii lui Dodon. Propagandiştii Uniunii vamale, a spus Natalia Gherman, au la dispoziţie resurse financiare enorme. Noi, pro-europenii, ne bazăm mai mult pe raţiunea cetăţenilor care sperăm că vor şti să evalueze just avantajele Vestului faţă de Est. Şi ne bazăm pe voi, moldovenii din Occident, sperând că-i veţi ajuta pe cei de acasă ca să facă alegerea corectă.
În legătură cu relaţiile moldo-italiene, Natalia Gherman a spus că se află la un nivel fără precedent. Atitudinea oficialilor italieni faţă de reprezentanţii Moldovei este foarte călduroasă. Cu nicio ţară din Uniunea Europeană, cu excepţia României, Republica Moldova nu are relaţii atât de bune. Acest fenomen doamna ministru şi-l explică prin buna imagine pe care au creat-o ţării lor imigranţii moldoveni din peninsulă. Şi nu numai.
Avem un mic contingent de militari moldoveni în Kosovo, în trupele KFOR, încadraţi într-un batalion italian; moldovenii colaborează şi se înţeleg foarte bine cu italienii. Avem apoi 600 de companii cu capital italian în Moldova, camera de comerţ şi industrie moldo-italiană. Există o cooperare strânsă şi între Ministerul nostru de interne cu poliţia şi carabinierii din Italia, am realizat operaţii comune în vederea combaterii criminalităţii organizate şi traficului de persoane. Vom participa la Milano Expo, unde vom avea un pavilion propriu, amplasat în mod avantajos, consacrat producţiei agricole bio.
Nu e de mirare deci că Italia ne-a susţinut masiv pe plan internaţional, regimul de vize liberalizat l-am obţinut şi datorită acestei ţări. Iar pentru viitorul apropiat bunele relaţii billaterale devin şi mai importante, pentru că în curând Italia va deţine preşedinţia Uniunii Europene.
Ce acorduri negociază actualmente Republica Moldova cu Italia? În primul rând acordul despre protecţia socială a migranţilor moldoveni, care este foarte important, dar şi greu realizabil. S-au făcut deja mai multe runde de tratative.
Un alt acord este cel referitor la migraţia forţei de muncă, în cadrul căruia partea italiană s-a angajat să instruiască personal în Moldova. Lucrul acesta a şi fost făcut, numai că cei peste 300 de oameni instruiţi nu au fost încă angajaţi în câmpul muncii în Italia.
Vom insista ca prevederile tratatului să fie îndeplinite. Se discută şi despre recunoaşterea titlurilor de studii şi calificărilor profesionale. Vom avea întrevederi cu Federica Mogherini, Giuliano Poletti ş.a.
Şi aşa s-a ajuns şi la întrebările din public. Peste şefa diplomaţiei de la Chişinău au plouat întrebări ca acestea. „Doamnă Gherman, îmi sunteţi chiar simpatică, dar Moldova, cu corupţia ei din învăţământ şi justiţie, cu presa ei care nu e liberă cum se zice, cu aeroportul Chişinău închiriat ruşilor – nu mi-e simpatică deloc. Se face ceva în acest sens?” „Eu sunt student, aş vrea să mă întorc acasă, pentru că aici sunt străin. Dar şi mai străin mă simt acasă din cauză că am o altă mentalitate. Nu vreau un salariu ca în Europa, doar ceva mai multă justiţie şi protecţie socială.”
„Doamnă Gherman, dumneavoastră aţi fi început războiul cu Transnistria – care ne-a fost şi ne este străină! – aşa cum a făcut-o tatăl dumneavoastră, Preşedintele Mircea Snegur?” „Un cunoscut de al meu s-a întors definitiv în Moldova. Cu tot calabalâcul agonisit. Ei bine, la hotar i-a fost vămuită şi maşina personală, şi frigiderul, şi tot. Omul a trebuit să-şi răscumpere lucrurile pentru care plătise deja o dată. Dar cum este posibilă o aşa bătaie de joc?” „Oare s-ar putea ca în gări şi aeroporturi să fie afişate nişte postere cu informaţii utile pentru emigranţii care se întoarc acasă?”
La aceste, şi alte întrebări, şefa diplomaţiei a dat răspunsuri diplomatice. A recunoscut că da, avem încă foarte multe probleme. Dar nu stăm pe loc. Se fac drumurile. Dezvoltăm sistemul de învăţământ adaptându-l la necesităţile economiei naţionale. Corupţia este combătută, sunt retrase licenţele judecătorilor necinstiţi, sunt eliminaţi din poliţie angajaţii corupţi, avem o presă mult mai liberă decât în Rusia, Ucraina, Bielorusia…
Din cuvintele Nataliei German respira un mare optimism. Suntem pe calea cea bună, ne sugera. Am crezut-o.
Victor Druţă
