Străini în Italia pentru tratamente, însă sistemul este în colaps și plătesc numai italienii. Povestirea unui medic în cotidianul Il Giornale: tot mai des sosesc imigranți care încearcă să exploateze slăbiciunile legii.
„Milano ora 9.30, ambulatorul de cardiologie. Se prezintă două tinere femei egiptene cu văl, dintre care una însărcinată, intrând pe ușă și solicitând o consultație cardiologică.
Intră, niciun cuvânt în italiană, încerci să te faci înțeles. «Doamnă de ce faceți acest control?». Prin gesturi îți arată burta și legitimația sanitară, de asemenea un document de identitate pe care scrie: reîntregire familială. Încerci să întrebi: «Cum vă simțiți? De cât timp sunteți aici? Luați medicamente?». Nimic. Sună de pe mobil un bărbat, după spusele lor soțul, care într-o italiană proastă îți spune: «Soția mea e aici pentru a naște». Ea confirmă că la zece zile până la naștere au venit în Italia. Și cu câteva luni înainte au venit la o altă consultație. Dus-întors din Egipt.
Alt caz: o bătrână româncă, fiica de câțiva ani trăiește la Milano. Îi descoperă mamei o boală de inimă în România și o aduc la Urgență în Italia. Este internată cu o ulterioare opinie cardio-chirurgicală care confirmă indicațiile pentru o intervenție. Explici rudelor că doamna trebuie să aibă legitimația sanitară obligatorie, însă ele refuză în mod absolut să se ducă la consulat pentru că le fac să piardă timpul și procedura costă 40 de euro. Pacienta este operată.
Sunt multe cazurile pe care le vedem tot mai des în spitalele noastre de persoane care, într-un mod mai mult sau mai puțin rezonabil sau șmecheresc, exploatează așa-numitele slăbiciuni ale legii: dacă sunt aici nu putem face nimic, trebuie să intervenim. Și ce să mai zici de tot mai des utilizatele coduri Stp (Străin prezent temporar, adică mai simplu străini care nu sunt în regulă cu permisul de ședere) pe care mulți imigranți îl folosesc pentru prestații?
Premisă: ca medic și ca creștin sunt pentru solidaritate, dar nu sunt dispus să închid ochii în fața unor jocuri șmecherești care încep să devină un obicei. Pentru că este necesar să ne dăm seama că pentru sistemul nostru sanitar nu mai este posibil să se susțină un volum de muncă și de cheltuială care apasă tot mai mult asupra bugetului serviciului nostru public și astfel asupra buzunarelor cetățenilor.
Sunt necesare alegeri pentru a regla și raționaliza toate acestea, în special în regiunea noastră deoarece Lombardia este atât de atractivă pentru utilizatori, dar în același timp are parte tot mai mult de lungirea listelor de așteptare pentru cetățenii noștri.
Operatorii sanitari se dăruiesc, deseori fac mult mai mult decât prevede fișa de lucru, însă instituțiile nu pot refuza să pună frână acestui «turism al nașterilor» sau «turismului operațiilor». Toate au o limită.”
Stefano Carugo
Director al Secției de Cardiologie a Spitalului San Paolo din Milano
