Institutul de protecție socială (INPS) este preocupat de datele care privesc pensionarii italieni ce decid să plece în străinătate: în 80% dintre cazuri vechimea acumulată în Italia se oprește la 10 ani, însă este suficient pentru a se încasa indemnizații de asistență socială precum a paisprezecea indemnizație anuală.
Majorare care în străinătate, după amplificarea din iunie, s-a răspândit ”în mod considerabil” cu o creștere de 131%.
Tito Boeri (foto), președintele INPS, vorbește de un ”hiatus între entitate, durată, a contribuțiilor și posibilitatea de a avea acces la prestații care merg mult dincolo de contribuțiile plătite”. Aceasta este situația pentru 2017, dar deja în 2016 pensiile plătite în alte țări, în total 160, au fost 373.000, cu o valoare cu puțin peste un miliard de euro.
O sumă însemnată, care pentru Italia se traduce printr-o pierdere seacă: ”Prestațiile asistențiale” plătite în străinătate ”reduc cheltuielile sociale ale altor țări, este astfel ca un transfer pe care țara noastră l-ar opera către altele” fără ”a avea o răsfrângere în consumuri” explică Boeri. De altfel deseori este vorba de națiuni care au un sistem de asigurări și protecții, având în vedere că majoritatea pensionarilor plecați se află în Europa (destinațiile cele mai râvnite sunt Portugalia, Spania sau Bulgaria).
Alte părți de pensionari ”expatriați” se întâlnesc în SUA, Canada, Australia și America de Sud. Pentru numărul unu de la INPS este ”o anomalie”, accentuată de faptul că cheltuiala pentru a 14-a plată a pensiei mai mult decât s-a dublat (de la 15,4 la 35,6 de milioane pentru 46.000 de beneficiari). Și Italia suferă și pentru că nu ar fi un flux invers de străini care să se retragă în Peninsulă.
Chestiunea care se pune e, așadar, ”dacă trebuie să facem astfel încât pensiile să fie consumate în Italia”, spune responsabilul pentru economie al PD, Tommaso Nannicini. Totuși, recunoaște Nannicini, ”fiecare le consumă unde dorește”.
