În Italia se nasc din ce în ce mai pușini copii: în 2018 au fost 439.747, cu peste 18.000 mai puțin decât anul precedent și cu aproape 140.000 mai puțini față de acum zece ani. Cifra reiese din raportul Istat privind natalitatea și fertilitatea populației din 2018, în care mai e specificat că pentru nou-născuți cele mai frecvente nume sunt Leonardo și Sofia. Având în vedere cetățenia mamelor, numărul româncelor este cel mai mare (17.668 în 2018). Pe primul loc în rândul copiilor străini se află copiii români (13.530).
În total, cu 4% mai puține nașteri au avut loc anul trecut. Declinul se datorează în principal scăderii copiilor ambilor părinți italieni (-15.771 unități, 85,7% din declin). Ponderea celor născuți cu cel puțin un părinte străin (96.578, în scădere față de 2012) a fost de 22%. În timp ce cei născuți din ambii părinți străini sunt 65.444 (14,9% din total). Potrivit noilor date Istat, scăderea natalității are un impact asupra primilor copii, cu 204.883, cu 79 de mii mai puțin decât în 2008. Aproape un copil din trei s-a născut din căsătorie: procentul a fost de 32,3% în 2018; aceasta a fost de 8,1% în 1995 și de 19,6% în 2008.
Numărul de copii pe femeie este în continuă scădere: în 2018 aceștia sunt în medie 1,29 (1,32 în 2017), accentuând scăderea progreselor începând cu 2010, anul în care maximul relativ a fost înregistrat de 1,46. Revenim la aceleași niveluri ca acum 15 ani. Cu toate acestea, 1,29 în 2003 a fost observat într-o fază de recuperare a fertilității după minimul istoric înregistrat în 1995, atribuit contribuției femeilor străine. Nordul înregistrează nivelurile de fertilitate (1,32 în nord-vest și 1,36 în nord-est), în special în provinciile Bolzano și Trento (1,72, respectiv 1,45). În Sud, valoarea s-a situat la 1,26 (1,29 în 2017), în timp ce în Centru a scăzut de la 1,27 la 1,23. La nivel regional, Sardinia este regiunea în care există mai puțini copii (1,02 pe femeie).
Vârsta medie atinge 32 de ani. Criza economică – explică Institutul de Statistică – a acționat direct asupra natalității. Femeile au accentuat amânarea maternității spre vârste tot mai avansate; comparativ cu 1995, vârsta medie la naștere crește cu mai mult de doi ani, ajungând la 32 de ani; vârsta medie la nașterea primului copil este și mai marcată, situându-se la 31,2 ani în 2018 (cu trei ani mai mult decât în 1995). În nord, 1 din 5 copii au părinți străini. Pe primul loc în rândul copiilor născuți străini se află copiii români (13.530), urmați de marocani (9.193), albanezi (6.944) și chinezi (3.362). Aceste patru comunități reprezintă jumătate din total. Incidența este mult mai mare în nord (20,7% în nord-est și 21,0% în nord-vest, cu un vârf de 24; 3% în Emilia Romagna), unde prezența străină este mai stabilă și înrădăcinată și , într-o măsură mai mică, în centru (17,5%); în Sud este mult mai scăzut decât în restul Italiei (6,0% în Sud și 5,6% în Insule).
Având în vedere cetățenia mamelor, numărul româncelor este cel mai mare (17.668 în 2018), urmat de cele ale femeilor marocane (11.774) și ale albanezilor (8.791). Tendința de a forma o familie cu copii în rândul concetățenilor este ridicată în comunitățile asiatice și africane. În schimb, femeile poloneze, ruse și braziliene au mai mulți copii cu parteneri italieni decât cu conaționalii lor.
Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: GAZETA ROMÂNEASCĂ
